Casa de Nebuni

2009-11-12T11:28:00.000+02:00

Maukie - the virtual catgreat free widgetsWidgetboxMore info

8 noiembrie 2009

2009-11-08T18:27:00.003+02:00

Nu stiu cum si de ce sa incep.
Mi se intampla lucruri stranii demult, din copilarie. De fapt … cam de cand ma stiu.
Dat fiind faptul ca sunt nebuna, nu ma mira.
Ma surprinde doar ca nu stiu din ce cauza, pentru ce anume se intampla toate acestea. Nu ma “razvratesc” impotriva lor. Insa, ca orice fiinta cu un dram de gandire, ma intreb “de ce?”.
Poate nu vreau sa stiu, poate nu capabila sa inteleg. Poate nu am acel nivel de comprehensiune (mentala, energetica, sufleteasca, cerebrala etc.) …

8 noiembrie
Sarbatoare mare. Zi de Duminica.
Pe scurt: trezit pe la 6-7 dimineata; igienizare, mic dejun, verificat una alta pe computer; culcat din nou, somn.
Orele 11:29 primesc un apel. Vorbesc la telefon, inchid, ma indrept spre camera in care se afla biroul, biblioteca, computer.
Geamul este mereu intredeschis, draperiile mereu lasate pana la jumatate pentru ca lucrez si noaptea uneori.
Deschid usa. Vad si aud miscarile si zgomotul produse de o vrabie care a intrat in camera.
(fac o paranteza: oriunde m-as muta, in orice locuinta, eu pun mancare pentru pasarele: vrabii, pitigoi, porumbei, turturele /// imi place sa le aud vocile in fiecare zi si stiu ca acolo unde ele sunt prezente, pomii sunt curatati si sanatosi; plus ca nu intra atatea ganganii in casa: furnici, paianjeni, muste /// sunt adevarati sanitari ai mediului, iar mediul incojurator prinde viata datorita lor /// as adauga – pe unii poti sa-i inveti sa iubeasca natura iar acestia o vor respecta, fara sa simta atasamentul fata de ea; altii asa se nasc, iubind-o! /// eu apartin celor din urma, iar parintii mei la fel)
Asa ca … am pasarele si pe balcon, nu doar in cap.

In timpul in care eu deschideam usa, ea a facut un zbor scurt in fata geamului iar apoi de la geam spre biblioteca si inapoi, izbindu-se de geam. A cazut pe podea. Am auzit o bufnitura puternica. Atunci am simtit ca zgomotul “nu suna a bine”.

Am inchis usa si m-am indreptat spre alta camera sa iau un prosop usor ca sa o prind, cu intentia de a-i reda zborul. Le cunosc si stiu cum se zbat. Nu vroiam sa o ranesc si nici sa ma raneasca.

Am revenit in camera anterioara. Ma indrept spre geam si privesc spre podea. Statea intinsa, nemiscata, fara suflare.
Mai mult ca sigur ca s-a lovit atat de tare de geam incat si-a fracturat gatul.
Am luat-o in palma si am inceput sa plang.
Nu mai sunt copil, dar nu cred ca vreo fiinta umana ar fi ramas impasibila in fata unei astfel de intamplari, daca i s-ar fi produs personal.
Copil prost ce sunt … am incercat sa apas cu degetele pieptul firav, moale si cald inca. Poate-poate …
Desi stiam ca nimic nu se mai poate face. Stiam din momentul in care am auzit izbitura.

Partea mai stranie este ca am visat acum cateva zile ca imi va intra o pasare (pitigoi) in incapere, iar eu o voi tine in maini si (in vis) nu s-a mai intamplat sa ii dau drumul pentru ca m-am trezit. Urma, aveam intentia sa o las sa-si ia din nou zborul. Dar … visul nu se terminase… Decat ca o tineam in mana. Parea vie, nicidecum moarta.

Care sunt sansele ca toate acestea sa se produca in viitorul apropiat? (cateva zile distanta)
Care sunt sansele ca pasarea sa moara in timp ce o privesc. Nu am gasit-o moarta. Am vazut-o murind. Am asistat la clipa in care s-a produs moartea.
Care sunt sansele ca acestea sa se produca intr-o zi de sarbatoare a Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil?

S-a intamplat … ca si cum ar fi trebuit sa se intample, am fost trezita la o anumita ora, de o anumita persoana ce mi-a comunicat la telefon ca are un drum mai lung de facut (a revenit cu bine); s-a intamplat ca si cum eu ar fi trebuit sa privesc acea pasare cum moare. Totul s-a intamplat cand si in timp ce deschideam usa. Nu inainte, nu dupa.

Acum vreo 3-4 ani citisem niste articole. Am recautat site-ul.
http://www.lumeaingerilor.ro/ArhanghelulMihail/tabid/134/Default.aspx
http://www.lumeaingerilor.ro/ArhanghelGabriel/tabid/655/Default.aspx

Veti gasi doua pasaje interesante. Printre care:
Despre Mihail (luptator) “Uneori, se vorbeste despre el ca fiind binevoitorul Inger al Mortii, care ne conduce catre eliberare si nemurire.”
Despre Gabriel (mesager) “[…] ne permite sa discernem adevarul in situatiile in care avem mai multe optiuni care par sa fie la fel de juste.”

Oarecum interesanta este ora 11 (poate fi luna noiembrie). Nu stiu se sa spun despre minute (29). Atat ca suma lor este tot cifra 11. Iar daca adaugam doua zerouri, echivaleaza cu anul curent.

Sa se intample ceva pe data de 29 noiembrie 2009?!
Daca voi fi in viata, va voi relata. Asta, daca e legat de viata mea personala si a celor din jurul meu. Alte mondenitati se vor intampla cu siguranta. Oricum privim! Data de 29.11.2009 este una care “atrage atentia” celor care au pitici pe creier legat de numerologie. Zi de zi se intampla ceva in lumea larga; nu vad cum ar scapa acea zi ca atunci sa nu se intample nimic.

Sigur ca primul gand (al oricarui om) este ideea de prevestire a decesului cuiva din familie.
Daca se va intampla asa ceva, am retineri in a atribui acestui evenimet acea idee. Pentru ca am persoane in varsta in cadrul familiei care pot muri oricand. E ceva de asteptat. Nu am visat vreodata evenimente care sunt firesti spre a se intampla.

Ca sa descriu mai bine un astfel de vis am sa fac o comparatie. In vis vad pe cineva, apropiat mie, care primeste flori ce traiesc doar in zona ecuatoriala si nu se comercializeaza la noi in tara. Da, se poate intampla. Nu e imposibil. Dar care e probabilitatea? Mica! Si totusi, dupa un astfel de vis al meu, sigur intamplarea va avea loc.

Nu ma cosider unica, geniala, mirfica, mega-giga-ultra importanta.
Sunt doar un om simplu caruia i se intampla ciudatenii (conform nomenclaturii utilizate de populatia majoritara a planetei care e considerata “normala”).
Sunt ferm convinsa ca nu sunt singura. Si nu consider ca aceste intamplari-evenimente ma fac deosebita pe mine sau pe altii asemena mie.
Fiecare primeste sau nu ceva in viata. Eu asta am si cu asta trebuie sa traiesc.

Nu stiu daca e corect sa le numesc premonitii. Nu stiu daca trebuie facut ceva contra sau nu. Daca sunt pre(inainte)monitii, teoretic, ele au rolul de a preveni. Totusi, mie doar mi se intampla. Chiar si pana acuma: visele sunt simple, intamplari firesti umane; apoi, la scurt timp se intampla exact ca si in vis sau cu mici alteratii. In fractiunea de timp in care se petrec acestea, eu nu simt nevoia sa fac ceva. Nici pro si nici contra, decat sa asist. (probabil, din acest motiv, cand am auzit sunetul mortii acelei pasari nu am mers imediat “la funeralii” – adica sa o privesc moarta; sa privesc faptul implinit cu toate ca stiam ca asa este – ci, “instinctiv” am vrut sa fac ceva cu care sa o salvez)

Ceea ce nu pot sa imi dau seama este din ce motiv mi se intampla mie. Cu ce scop?
Nu le consider nici bune si nici rele. Ci doar … Sunt! Ele exista!
Trebuie sa existe vreun motiv pentru care unii dintre noi “beneficiaza” de asa ceva. Asa ar fi logic.

Poate voi afla, poate ca nu …
Chiar si pana atunci raman aceeasi nebuna. Suna a leit-motiv (cuvantul nebuna). Sa schimb: lunatica?! Ehe! Faza lunii azi este de 62% in descrestere. Cifra care ma baga-n alte similitudini numerice. LOL

Recitind acest pasaj (*) ma gandesc, acum, ca mai toate “visele” erau legate de moarte ci, in mod indirect, de persoane si calatorii, locuri mai mult sau mai putin indepartate; despartiri, distantari dar nu de genul telenovelas-muchacios-gratzielas etc.
Si totusi! Cu ce ma ajuta pe mine sa stiu, sa intuiesc, sa mi se arate calatoriile altora?

P.S. Nu cred ca visele mele sunt legate de moarte. De fapt, cu morti viseaza sora mea. Nu yo! :D
Suntem o familie faina!!! Ha-ha-ha! Nu-i asa?!
Daca va povestesc si despre tata … E clara treaba!

Petra is back!

2009-10-29T15:53:00.002+02:00

Pe scurt!

Am fost internata la Sanatoriu pentru evaluarea periodica a starii mele de sanatate mentala.

Din aceasta cauza am lipsit. In acea institutie nu exista vreo posibilitate de conectare la net.

Diagnosticul a ramas acelasi: Nebuna!

Alli reloaded

2009-07-13T14:33:00.005+03:00

Ehe!
Dau o cautare pe google sa vad cum se “lauda” lumea cu si despre efectele Alli. Ca de obicei, romanul (romanca) asteapta sa vada daca supravietuieste capra vecinului. A se citi opinii de genul: “eu am cumparat, dar vreau sa vad intai daca are efect la altele”; urmate de intrebari scrutatoare la adresa altor internaute daca le-a folosit la ceva.
Asta va implica, pe viitor, nascociri ale unor opinii extra-mega-ultra satisfacatoare, exact ca si la produsele din top-shop. (ahh, multumesc lui Alli pentru ca mi-a redat viata; multumesc uzinelor care si-au atins cincinalul din retributia mea lunara; vai …lacrimi, batistute!) =))
Una bucata domnitsa a scris ca a luat si e bine. (atat!!!!!)

Am cautat si opinii contra. Poate-poate!
Uite, ca am gasit:

Si nu oriunde.
Dar … s-a intamplat exact asa cum m-am asteptat. Stirea nu exista. De fapt, a fost stearsa. Nu ma mira.

http://www.ziare.com/articole/alli
Singurele cuvinte care mai apar, din fostul articol, sunt:
“Alli probleme ficat. O pastila de slabit care a declansat o adevarata nebunie a cumparatorilor in toate tarile in care sa pus in vanzare este pusa sub lupa, ...”
Cica: “este pusa sub lupa”.
Intreb: Doar acuma?????????

Ceea ce am gasit util …
http://pastilaalli.wordpress.com/
http://www.pro-sanatate.com/alli-pastile-de-slabit/
din care, citez:

“Citeste despre toate alimentele sarace in grasimi, fie in reviste de specialitate, fie consultand un medic nutritionist.” (tradus: regim + consult medical; exact ceea ce am zis eu in blogul precedent)

“Pastila Alli cere de la tine multe sacrificii.”; “Alli nu este o pastila „dieta” ci un ajutor pentru a pierde din greutate. Mesajul este simplu: fa ceea ce trebuie ca sa slabesti si Alli te va ajuta.”

Asadar … nu te scuteste de regim si nici de miscare. Este doar un adjuvant. Si ca sa fac haz de necaz … Alli te ajuta sa te caci pe tine. :D (cititi ce scrie despre scaunele diareice pe care le veti avea). Grasimile nedigerate, care ies din intestin exact asa cum au si intrat, ajunse in materii fecale se numesc scaune steatoreice. Pentru cultura voastra generala, steatoreea este un semn care atrage atentia supra incapacitatii pancreasului de a functiona optim. Cei care au aceasta boala, ar da orice sa scape de ea. Iar voi, v-o cereti. Grasimea care se ajunge astfel in anus, va produce iritatii. Din aceasta cauza, curul vostru va fi facut varza. Avand in vedere ca nu doar pancreasul are functii in digestie ci si ficatul si intestinele (funtionare lor optima este interdependenta una de alta) … pe romaneste spus … va distrugeti organele interne.
As fi vrut sa pun titlul blogului: Alli – te caci pe tine de ras. Dar nu se potriveste. Daca te mai si incumenti sa razi … Nici nu vreau sa-mi imaginez.

In concluzie.
Oricum e nevoie de regim si miscare.

P.S. Nu-mi mai cereti sfaturi despre slabit. Aveti tot netul la indemana. Desi, majoritatea informatiilor de acest gen sunt incorecte si neindividualizate, majoritatea va considerati geniali (romanul se pricepe la de toate) nu aveti decat sa va sortati singuri informatiile si sa gasiti solutia corecta.
Nu mai asteptati para malaiata in gura lui natafleata.

P.S.S. Pentru chitibusari. Mereu voi comenta si am sa atrag atentia la modul acid, sarcastic, cinic (si alte atribute de acest gen) atunci cand imi voi da seama de o neregula facuta din rea-voita. Nu vreau sa fac parte din “turma” orbilor. Ci, a celora care vor sa vada si reversul medaliei. Mie, personal, imi place cantul medaliei. :D

07.07.2009

2009-07-05T19:13:00.004+03:00

Pe data de 07.07.2009 va fi o Eclipsa de Luna. Daca nici acestea nu sunt coincidente stranii, atunci nu stiu ce sa mai spun. Ok, n-or fi ele stranii d.p.d.v astrologic, insa matematic sunt simpatice. Iar anul 2009, scadeti 2 din 9 va fi 7, la fel ca si cifra lunii si a zilei.

"Este bina sa stim ca o eclipsa de Luna este o Luna Plina mai puternica cu efecte de durata."
(zice Adriana pe site-ul http://adriana-astro.com/) Tot ea spune ca se va inatampla la ora 12:21. Asta e si mai faina dispozitie a cifrelor. Altii: http://www.astronomy.ro/ dau cu totul alta ora 11:22. Nu mai zic nimic de cifre. :-))))))
De pe net citesc ca nu se va vedea in Romania deoarece se petrece ziua. Ata ete!

In luna Iulie a.c. va fi si o Eclipsa de Soare, vizibila in China. Si ... vor mai fi cateva. Cele mai asteptate de catre astrologi se vor petrece in luna August.

Suntem "eclipsati" de-a dreptul! He-he! Cre'ca se amuza astrele pe seama noastra.
Stii gluma aceea, nu-i asa?! :D

"Horoscopul pe luna urmatoare:
Sanatate: astrele iti surad.
Bani: astrele iti surad si mai tare.
Dragoste: astrele se caca pe ele de ras."
(am cautat gluma pe net ca sa o redau cat mai corect; imediat sub ea a fost scrisa alta si nu pot sa ma rabd sa nu o scriu si pe aceea)

"Diferenta dintre erotism si perversiune:
- Erotism este sa mangai femeia cu o pana;
- Perversiune este s-o mangai cu toata gaina..."

Va doresc Luna Plina cat mai frumoasa! (sau, dupa caz, luna plina cu multe evenimente)

P.S. Ma tavalesc de ras; dar nu din cauza gainii =))
P.S.S. Dintre “pisicile lunatice” eu sunt cea neagra! Hi-hi!

click to create your own

Michael Jackson - Billie Jean lyrics - In Memoriam

2009-07-01T19:56:00.013+03:00

R.I.P Michael Joseph Jackson (n. 29 august 1958, d. 25 iunie 2009)

Toti scriu despre asta. Si eu imi doream sa scriu. Am asteptat momentul potrivit.

Billie Jean" was released on January 2, 1983, as the album's second single.
http://en.wikipedia.org/wiki/Billie_Jean

Interesante mi se par anumite detalii si versuri.
Piesa a fost lansata in 1983 pe albumul HIStory (his story – povestea lui)
(Cuvantul HIStory nu l-am scris asa intentionat. Ci asa apare in videoclipul oficial.)

Ironia sortii.

Versul: “She told me her name was Billie Jean” (mi-a spus ca numele ei este … Jean).
Putini stiu ca numele mijlociu al mamei, care l-a nascut pe Michael Joseph Jackson Jr., este Jean: Deborah Jean Rowe. Copilul s-a nascut pe data de 13.02.1997, la 14 ani DUPA lansarea piesei.

Versul: “She says I am the one, but the kid is not my son” (ea spune ca eu sunt “unicul”, dar copilul nu este baiatul meu)
Ea, Debbie Rowe, a afirmat intr-un interviu ca (Michael Jackson) este unicul (singurul) barbat pentru care ea ar da nastere unui copil; si ca, el trebuie sa devina tata pentru sentimentul paternal pe care-l are.

De ce mi se par interesante acestea?
Pentru ca, MJ canta o melodie despre o fata cu numele Jean care spune despre el ca ar fi unicul barbat pentru ea si-i poarta copilul; dar acesta nu-l recunoaste ca fiind al sau.
Peste (fix) 14 ani se naste primul copil al lui MJ, dintr-o mama avand prenumele de Jean (femeie care a dorit sa nasca doar pentru ca el sa devina tata); iar copilul se dovedeste, ulterior, ca nefiind al sau.

Daca tot vorbesc despre acestea, probabil ca trebuie sa precizez.
La ora la care scriu acest blog, se stipuleaza urmatoarele.
Primii doi copii ai lui Michael Jackson sunt nascuti de Deborah Jean Rowe (Debbie). Dar, celulele sexuale nu provin nici de la unul si nici de la celalalt. Adica ovulul nu a fost dat de Debbie. Iar sperma pentru fecundare ar fi al altui barbat. Am citit un articol in care scria ca, posibilul tata biologic al copiilor lui MJ ar fi Dr. Arnold Klein, dermatologul sau.
Sursa: http://www.tmz.com/2009/07/01/michael-jackson-doctor-arnie-klein/

Alte versuri: “And mother always told me be careful of who you love
And be careful of what you do 'cause the lie becomes the truth”
(Si mama mea mereu mi-a spus sa am grija pe cine iubesc
Si sa am grija la ceea ce fac pentru ca minciuna devine adevarul)

Din motiv ce, prin testament MJ a lasat gestiunea averii sale, estimata la peste un miliard de dolari, mamei sale … Ma intreb, daca nu cumva ea stia de dorinta lui de a deveni un barbat alb, datorita urii ce o purta fata de tatal sau. Iar “avertismentul” melodic sa se fi … adeverit.
El si-a dorit sa devina alb si a trait cu ideea ca … este. Nu stiu daca vitiligo se poate induce chimic. Se vehiculeaza ideea ca, da.

Alte versuri: She told my baby we'd danced till three, then she looked at me Then showed a photo my baby cried his eyes were like mine (oh, no!) 'Cause we danced on the floor in the round, baby
Ea a spus copilului meu: am dansat pana la 3 (are 3 copii), apoi ea m-a privit si mi-a aratat o fotografie a copilului meu plangand, iar ochii semanau cu ai mei (o, nu!)… doar pentru ca am dansat in cerc impreuna.
Referirea la dans sa fi fost facut pentru conceptia in vitro?!

In incheiere:
“For forty days and for forty nights The law was on her side But who can stand when she's in demand Her schemes and plans 'Cause we danced on the floor in the round So take my strong advice, just remember to always think twice (Do think twice)”

M-as amuza, sa aflu ca dupa 40 de zile de dezbateri judiciare Debbie sa obtina custodia copiilor.

Sa ne intelegem!
Nu am scris pentru a-l exonera sau acuza de abuzurile detailate prin presa.
Ci, doar am relatat anumite legaturi (cel putin interesante, in opinia mea) intre o piesa scrisa in 1983 si cursul vietii sale.
Si ca sa para si mai ciudat, acesta este al 50-lea articol de pe blogul meu.

~*~
Adaugat ulterior:
Prin testament, MJ desemneaza ca si tutore pentru copii sai, pe mama sa Katherine. Iar in cazul in care ea nu poate sa indeplineasca acest rol, urmatoarea persoana desemnata ca tutore este Dianna Ross.

~*~
Asta deja nu eu am sesizat-o. Doar citez:
http://www.tmz.com/2009/07/07/michael-jackson-will-death-coincidence/
Michael Jackson signed his last will on 7-7-02, seven years to the day he will be memorialized and buried.
MJ si-a semnat testamentul la data de 70.70.2002; iar 7 ani mai tarziu, la aceeasi data, va fi ingropat.

~*~
Nu pot sa nu continui completarile. Tot din sursa sus mentionata.
-- Michael Jackson signed his will on 7/7/02.
-- Michael Jackson's memorial was on 7/7/09 ... exactly 7 years after the will was signed.
-- Michael Jackson's two biggest hits -- "Black & White" and "Billie Jean" -- were each #1 for 7 weeks.
-- Michael Jackson's three biggest albums -- "Thriller," "Bad" and "Dangerous" -- each produced 7 top 40 hits.
-- Michael Jackson was the 7th of 9 children.
-- Michael Jackson was born in 1958 ... 19 + 58 = 77
-- Michael Jackson died on the 25th ... 2 + 5 = 7
La acestea as adauga anul 2009 (9-2=7), data nasterii 29 (la fel, se scad cifrele). In articolul scris de mine, am scris intentionat diferenta de ani (14) de la lansarea piesei Billie Jean, cifra ce reprezinta suma a doi de 7. Plus ca ambele sale nume Michael Jackson sunt formate din cate 7 cifre. A decedat la ora 14. In videoclipul Scream, pe tricoul sau apare cifra 7.

~*~
Cineva a intrebat ironic cate zile a trait. Eu m-am pus pe calculate.
A trait 50 de ani si 300 zile. Cei 50 de ani in numar de zile ar fi 50x365=18250. De la nasterea sa pana la deces au existat 13 ani bisecti, adaugam cate o zi pentru fiecare (18250+13=18263). Pe 29 august ar fi facut inca un an. Anul 2009 nefiind bisect, scadem din 365 zilele ramase de la 25.06 pana in 29 aug, acestea fiind 65 la numar, rezulta 300. Adunam si aceste zile la 18263 -> 18563.
Se aduna cifrele sumei si obtinem 23.
Daca adunam cifrele anului in care s-a nascut 1+9+5+8=23.
Inca ceva: 1 8 5 (6+3=) 9. Aceste cifre, amestecate, includ anul sau de nastere. Plus ca, daca le puneti intr-o anumita ordine - vizand anul nasterii - 1 (sus), 9 (jos), 5 (stanga), 8 (dreapta) nu doar obtineti anul nasterii ci si figura scenica relizata de el cu mana. Fanii stiu despre ce vorbesc.

~*~
Stiu ca pare pentru unii aberant ceea ce am relatat, pentru altii irelevant sau banal. Probabil, sunt doar coincidente. Totusi! Nu vi se pare ca aceste date nu s-au adunat degeaba loaolata?!

~*~ Ah, da! Era sa uit. Imi veniti cu o bere, cei care cititi aceste randuri, daca MJ va fi sanctificat sau cel putin canoanele bisericesti vor introduce o randuire pentru MJ? :D Sunt convinsa ca e greu posibil deoarece s-a nascut (a fost botezat) in alta religie. Dar daca o face si pe asta Papa ...

Cartuse originale, tonere, kituri de refill pentru imprimante si multifunctionale! Aka maglavaiz pentru cutia care-ti scoate pozele si textele.

2009-06-10T23:01:00.003+03:00

Cred ca majoritatea ati avut dilema “ce imprimanta sa imi cumpar?”
Asta o veti rezolva, dupa ce va hotarati ce vreti sa imprimati cu ea.

Inainte de a vedea ce “poate imprimanta”, uitati-va CU CE poate.
Si aici vorbesc despre consumabile: cartuse, tonere, kituri de refill.

Intai si-ntai, sa gasesti pe piata de desfacere consumabile (cartuse, tonere, kituri de refill) disponibile. Adica! Te interesezi ce fel de consumabile sunt compatibile cu imprimanta pe care vrei sa o cumperi, apoi il intri pe google si dai un search dupa ele.

Daca gasesi si scrie “nu avem in stoc” e grav. Daca sunt scumpe rau, e si mai grav. Daca nu se gasesc deloc … Se cheama ca “e dezastru”. Ti-ai cumparat o imprimanta/multifunctionala degeaba.

Apoi, sa cauti/gasesti cel putin o firma (un link care duce spre pagina de web a unui distribuitor) care se ocupa cu asa ceva constant.
Intri pe pagina lor si arunci o privire printre produse.
Daca la multe dintre ele este afisat mesajul “nu se afla in stoc”, inseamna ca firma nu este interesata si … tu nu o sa-ti vezi cartusele la timp sau poate chiar deloc.

Sa nu uitam. Consumabilele sa fie cat de cat accesibile ca si pret. Nu mai vorbesc de raportul pret-calitate-numar de pagini imprimat.
Daca gasesti si kit de refill (compatibil) pentru imprimanta ta… Este ideal!

Nu demult am dat peste http://www.mediatec.ro/ (cartuse toner, inkjet, consumabile originale si compatibile)

Desi am cautat, pe acest site, cartuse pentru zeci si zeci de feluri de imprimante, inca nu am vazut sa scrie la ei ca nu au in stoc sau nu pot face rost.
Ceea ce e si mai fainut la ei … Au un forum.
http://mediatec.ro/phpBB2/index.php
Poti sa-i intrebi absolut orice despre consumabile. Iti vor raspunde in maximum 12-24 de ore. (va spun asta, pe incercate! ;-) ) Inainte de a intreba, arunca un ochi de acolo ca poate gasesti deja raspuns la ceea ce vrei sa afli. Exista foarte multe articole si sunt bine documentate.

Toate cele bune!

JCVD (2008)

2009-06-10T00:44:00.002+03:00

Nu stiu cati dintre voi ati vizionat filmul JCVD…
Eu vi-l recomand.

Pe scurt: “JCVD este un film documentar in care actorul Jean-Claude Van Damme isi joaca propriul rol, si se trezeste in mijlocul unei situatii in care faima sa paleste, este dependent de droguri si in care incercarea de a fi tata esueaza. Eroul filmelor cu "muschi", Jean-Claude Van Damme se trezeste fara bani, luptand pentru custodia fiicei sale si pierzand toate rolurile de actiune in fata lui Steven Seagal. Intr-o incercare de a scapa, starul a carui varsta incepe sa-i puna probleme, se indeparteaza de lumina reflectoarelor si se intoarce in orasul natal, Bruxelles. Dar cand viata il pune fata in fata cu o situatie limita reala, adevaratul Van Damme arata publicului o fata pe care n-o mai vazuse.”

(sursa: http://www.cinemarx.ro/filme/JCVD-JCVD-393245.html )
(official trailer: http://www.youtube.com/watch?v=4z_6UfkQ-c0 )
(JCVD Monologue: http://www.youtube.com/watch?v=p0k61WJXizw )

Eu as incadra pelicula la capitolul drama.

Va redau monologul van Damme, in limba romana, preluat dintr-o subtitrare:

Filmul ãsta e pentru mine.
Iatã-ne, tu si cu mine.
De ce ai fãcut asta ?
Sau eu de ce am fãcut asta.
Ai fãcut ca visul sã fie realitate.
Ti-am cerut-o.
Ti-am promis ceva
Si încã n-am fãcut.
Tu ai câstigat, eu am pierdut.
Doar dacã...
calea pe care mi-ai aranjat-o...
e plinã de obstacole...
unde rãspunsul vine înaintea întrebãrii.
Da, am sã fac asta.
Acum stiu de ce.
E tratamentul la ce am vãzut aici.
Acum are logicã.
Acum are logicã pentru cei care înteleg.
Deci... America,
sãrãcie...
furi ca sã mãnânci...
Urmãrind producãtori, actori, 'vedete', mergând la club, sperând sã vadã o vedetã, poza mea în revistele de karate.
Asta e tot ce am.
Nu vorbesc engleza.
Dar am fãcut 20 de ani de karate.
Pentru cã înainte nu eram asa.
Ãsta sunt eu azi.
Eram mic si fricos.
Si m-am apucat de karate.
De acum înainte respect, tuturor celor care cred "Oss !"
E codul samurailor.
E onoarea, nu minciuna.
Deci tipul ãsta din SUA, nu e acelasi lucru.
Nimeni nu-ti spune "Oss" tie.
Câteodatã, cei din showbiz ti-o spun, dar dã-i dracu.
Cred în oameni.
Am fost binecuvântat si am avut multe neveste.
Mereu am crezut în dragoste.
E greu pentru o femeie cu 3 copii sã spunã "Pe care îl iubesc mai mult ?"
O mamã...
Dacã ai 5, 6, 7 sau 10 neveste într-o viatã, toate au câte ceva aparte.
Dar nimãnui nu-i pasã de asta în asa zisa "media".
Cum e cu drogurile ?
Când ai totul, cãlãtoresti prin lume.
Când ai fost prin toate hotelurile, esti seful casei.
Si toate hotelurile din lume
vrei mai mult.
Si din cauza femeilor...
Ei bine, din cauza iubirii,
am încercat ceva si am fost tepuit.
Van Damme, bestia,
un tigru în cuscã.
"Bloodsport"
omul prins în cursã.
Am fost terminat mental si fizic,
pânã la punctul în care sã renunt.
Trebuie sã renunt.
Dar...
e totul aici.
E totul aici.
A fost foarte greu.
Am vãzut oameni mai rãu ca mine.
Am trecut de la sãrac la bogat, ei de ce n-ar fi ca mine ?
Pentru ce toate privilegiile ?
Sunt doar un tip obisnuit.
Mi se face rãu când vãd oameni...
care nu au ce am eu.
Stiind asta...
au si calitãti.
Mai multe decât mine !
Nu e vina mea cã am devenit vedetã.
Am cerut-o.
Am cerut-o si am crezut în asta.
Când ai 13 ani, crezi în visul tãu.
Pentru mine au devenit realitate.
Dar încã mã întreb si azi
ce am fãcut pe Pãmânt ?
Nimic !
N-am fãcut nimic.
Ar trebui sã mor în acest oficiu postal.
Speram s-o iau de la capãt aici în Belgia, în tara mea, unde am rãdãcinile.
S-o iau de la capãt cu pãrinþii mei, sã-mi îngrijesc sãnãtatea.
Sperãm cu adevãrat... cã nimeni nu va apãsa pe trãgaci aici...
E o tâmpenie sã omori oameni !
Sunt atât de frumosi !
Asa cã azi, mã rog la D-zeu si chiar cred cu adevãrat, cã nu e un film.
E viata realã.
Viatã adevãratã.
Am vãzut multe lucruri.
M-am nãscut în Belgia si sunt cetãþean al lumii.
Am cãlãtorit mult.
E greu sã judec oamenii
si e greu pentru ei
sã nu mã judece.
Le e usor sã mã blameze.
Da, cam asa ceva.

Sincer va spun ca nu m-am asteptat la un astfel de rol din partea sa: cu lacrimi in ochi (chiar daca interpretarea o cere) sa acuzi sistemul american, sa acuzi sistemul de valori injust din intreaga lume, sa acuzi mass-media, sa-ti faci “mea culpa” in fata lumii … Si toate acesta, fara a utiliza un limbaj sarcastic, acid, ironic (excluzand cel autoironizat).

Aprecieri!

Alli (orlistat 60 mg), pentru scaderea in greutate

2009-05-02T20:17:00.005+03:00

Titlul s-ar potrivi mai bine asa:

Ali Baba (organizatia mondiala a sanatatii) si cei 40 de hoti (corporatii farmaceutice) care vor sa ne beleasca banii din buzunar sau (optional) plata in natura (mUiE)

Surse de informare:
(dati click cu dreapta pe linkuri si alegeti optiunea “Open in New Tab” sau “Open in New Window”) Asta, ca sa nu parasiti blogul meu.
http://www.revista.e-galenus.ro/detalii_articol.php?idarticol=468
http://www.brandinfo.ro/stire/1497/GlaxoSmithKline-a-primit-autorizatia-de-punere-pe-piata-pentru-alli-(orlistat-60mg).html
Va rog, sa cititi ce scrie acolo.

Si-amu’ …as adauga niste treburi.
1.Costul unei cutii
Pachetul cu 84 capsule = 250 RON = tratament 4 Saptamani; cost pe zi = 9 RON
Pachetul cu 42 capsule = 170 RON = tratament 2 Saptamani; cost pe zi = 12 RON
Vin eu sa va intreb: Daca OMS si toata planeta e asa de lesinata (la propriu) in ce priveste “epidemia” de obezitate … de ce naiba nu au pus un pret rezonabil???
De unde dracu da un om 250 ron pe o portie de asta, cand salariul minim pe economie este de 600???

2.Nu au mentionat nici un fel de efect advers. Eu nu cred ca e chiar asa de inofensiv.
http://emc.medicines.org.uk/medicine/21670/SPC/alli+60+mg+hard+capsules/
“The effect of orlistat in individuals with hepatic and/or renal impairment has not been studied.”
Iata! Din nou, un medicament aruncat pe piata fara a se fi facut studii temeinice in prealabil.

3.Nu au precizat durata tratamentului, decat timpul cat iti ajunge un pachet. Nu cred ca dupa ce ai ajuns la greutatea ideala, apoi intrerupand administrarea, sa nu se revina. Deoarece daca nu mai exista substanta in stomac atunci se absorb grasimile.

4.Daca ramane substanta activa in organism, pe termen lung ce efect are??? Imi repugna ideea sa am o substanta in corp, continuu, fara sa stiu ce mestereste pe acolo.

5.Nu au facut referire la cei care au probleme endocrine sau metabolice. Acestia trebuiesc sa se trateze. Nu sa le bage pe gat niste tablete cu reclama faina.

“Orlistat actioneaza local la nivelul tubului digestiv blocand absorbtia a aproximativ 25% din grasimi, actionand local, absorbtia ingredientului activ in circulatia sangvina este minima (sub 2%).”

Explicati-mi si mie o chestie. Avand in vedere ca 70% dintre alimente sunt pur-si-simplu doar aditivi … Alli ce va face cu acestea? Va deporta aditivii pe alta planeta sau isi va lua concediu fara plata pe motiv de incompetenta?

Daca vreodata imi va prescrie cineva asa ceva, ii voi face clisma cu Ali Baba si cu tot nisipul din desert, plus caii sau camilele din dotare! :D

Paste Fericit!

2009-04-16T13:28:00.004+03:00

Cazuri de Posta: Trimiteti barbatii pentru colectat colete!

2009-04-08T13:46:00.003+03:00

Sosesc doua colete pe numele meu, in acelasi timp, la oficiul postal arondat.
Coletele au provenit de la doua persoane de sex feminin care au aceleasi initiale (D.B.), aceeasi litera de inceput a orasului (B), aceeasi suma de bani 35 ron; chiar si culoarea cu care s-a scris pe colet aproape era aceeasi, doar greutatea coletelor era diferita.

Interesante devin urmatoarele:
-primesc aviz doar pentru una (Joi)
-ma prezint a doua zi dimineata la prima ora la OP (Posta se afla la 200m distanta de locuinta mea)
-functionara imi da coletul, il platesc, primesc chitanta (asta …doar daca cer)
-intreb daca mai am de ridicat un colet deoarece stiam ca trebuie sa soseasca doua.

Si-acuma vine buba.
Imi da unul din colete si factureaza suma de bani pentru celalalt expeditor.

Inteleg ca omul poate gresi, dar nu in conditiile in care eu am INTREBAT: “d-na! nu mai exista si alt colet sosit pe numele meu?”. Raspuns: “NU!” Si asta, in conditiile in care nici macar nu s-a uitat peste corespondenta aflata in fatza ei.

Mi-am dat seama de hiba doar cand am desfacut coletul. Luni, la ridicarea celui de al doilea, i-am amintit de greseala facuta. A zis ca “nu s-a intamplat mare lucru”, expeditorii isi vor primi banii.
E drept ca am tremurat putin, pana mi-a sosit confirmarea prin telefon.
…..
Nu trece mult timp, primesc instiintare pentru alt colet. Nu pot sa merg personal. Trimit persoana de contact cu imputernicire si buletinul meu.
Nu-i da coletul!

Asta nu m-ar fi revoltat …DACA:

La doua zile dupa acestea, stand la masa din incinta postei completam datele pe un colet. Vad cum intra un tanar si explica funtionarei pentru ce a venit: o recomandata.
Tipa ii cere buletinul. Tanarul intreaba zambaret, fals-timid, gudurandu-se: “Vai, dar nu-l am la mine! Trebuia sa-l fi adus?”
Functionara este femeie la vreo 50 de ani, peste 100 de kg, anosta (descrierea e justa si in nici un caz rautacioasa), raspunde cu voce mieroasa, miscandu-se harnica: “Da, trebuie sa prezentati buletinul, mai ales pentru recomandata, altfel nu pot sa v-o dau. Data viitoare sa-l aveti la dvs. Bineeeee?!”
Si … Ii Da RECOMANDATA, FRATILOR!
Aceeasi faza s-a intamplat cu o femeie, in timp ce plasam eu coletul, pe care a trimis-o acasa.

(Cum naiba nu stie un tanar de 30 de ani ca trebuie sa prezinte un act de identitate pentru a ridica fie si un colet, sa nu mai vorbim de o recomandata; si cat de imbecila trebuie sa fie o femeie – indiferent de varsta, aspect, studii – ca sa se lase lingusita/fraierita? Si aici, vorbim de locul de munca si nu vrajeala de dinaintea unui futai. Si-apoi, de ce face discriminari?)

Alta chestie.
De cate ori intra un barbat in incaperea oficiului postal, functionarele se trezesc ca si fata-din-padurea-adormita (epitet voit schimbat) si incep sa roiasca la fel ca niste albinute.
Daca e si cunoscut lor, barbatul, poti sa stai tu la rand pana dai radacini si faci flori gata pentru polenizare. Ele vor da buzna sa-i intre in gratzii, intrerupand orice activitate inutila – adica: legata de tine, de mine, sau alt client.

Alta intamplare, din zilele trecute. Asta e proaspata.
Stau in fatza ghiseului. In spatele ei, forfota mare. Una ma intreaba, cu intentia de a-mi arata (folosind intonatia vocii) cat sunt de ocupate, ce doresc.
Imi spun numele si intind avizul.
“Ah, pai …tocmai coletul dvs. nu-l gasim”.
“Eu am primit avizul de vreo 3 zile, deci trebuie sa fie inca in incita postei.”
“Da, este! Dar nu-l gasim”.

O clipa, am vrut sa le intreb daca nu cumva a trecut, inainte mea, pe acolo un mascul si sa propun aducerea altuia.
Pentru ca:
Daca atmosfera generala (in lipsa masculului) este posomorata, ploioasa, inourata … intr-atat de mult incat se evapora sau se lichefiaza coletele, invitam un macio-men sa ilumineze chipurile doamnelor, sa faca soare in incapere si in viata lor. Astfel din cauza caldurii trupesti degajate, se va produce un condens si se va rematerializa coletul meu.
(citind condens, daca v-ati gandit la umectarea altor zone feminine sunteti cel putin la fel de perversi ca si mine / insa, acum e cu sensu’ fizic caci imi pasa de coletul meu :D )

In concluzie, daca va doriti sa puteti lua coletele de la posta … ori trimiteti un barbat, ori luati cu voi un soare personal. Pot fi si variante de Soare, sorinel (diminutiv utilizat pentru corpul celest) sau Sorinel (diminutiv pentru o persoana de sex masculin ce poarta numele de Sorin).
Probabil, ultima varianta ar fi cea mai buna. Daca stie sa zambeasca frumos, sa se vaicareasca si sa faca ochi dulci functionarei este ideal!

Precizari. Functionarele despre care s-a scris sunt in numar de 4.
Cea pe care am descris-o mai sus se ocupa de coletarie. Despre ea mai pot sa spun ca e destul de incompetenta. Sau nu mai are chef de lucru deloc. Afirm sincer ca o inteleg: varsta pe care o are si aspectul – nu sunt in avantajul ei. Asta nu inseamna ca trebuie sa fii lipsit de carater.
A gresi intamplator e una; a face ceva incorect in mod voit este altceva.
Cu doua dintre functionare nu am avut de-a face, doar le-am vazut razand isteric in prezenta unui mascul.
A patra, probabil, este sefa lor. Desi e la fel de incantata de prezenta unui personaj masculin, nu are apucaturi de femela in calduri si nu pune botul la vrajeala clientului. Iar eu intreband despre serviciile postale, de orice fel, am primit raspuns promt si corect. Plus ca, are o atitudine interesata de cererile pentru care i se adreseaza oamenii. Are toata aprecierea mea.

Note Personale:
1.Daca vreodata veti avea nevoie de mame surogat, trimiteti barbatii la posta.
2.Nu mi-a placut vreodata expresia “a face posta din cineva”, sensul peiorativ al sau legat de numele unei institutii publice. Se pare ca, totusi, nu e departe.
3.Imi place sa spun/scriu buletin si nu carte de identitate. O Carte (!) inseamna, pentru mine, cu totul altceva.

Imi vine sa ma mut pe alta Planeta

2009-03-28T13:56:00.004+02:00

Printre multe articole pe care le citesc, am dat si peste acesta.
http://www.kudika.ro/articol/relatii/6448/De-ce-merita-sa-faci-sex-de-la-prima-intalnire.html
Kudica.ro e un portal destul de mare, pentru a se trece usor peste articolele gasite acolo.
Desi, exista multe subiecte dezbatute, printre care si cele legate de sex.

Referitor la opinii. Te sperii cate prejudecati exista ... si acuma!!!!!
Ok! Fiecare are dreptul la opinie si e bine sa si-o exprime. Dar sunt prea multe contra, plus ca se simte furia celuia care scrie opinia.
Lumea nu intelege ca nu trebuie sa faci ceea ce scrie in articol si nu este un manual de utilizare pentru viitor.
Sau ...oare, furia sa se nasca din faptul ca aceia ,care au scris opinii pline de ura, nu au avut curajul sa rupa lantul prejudecatilor cand au fost pusi in fatza unei astfel de relatii?

Voi femei care aveti fete!
Va veti privi fetele supuse viitorilor vostri gineri. (asta pentru ca mamele care au baieti isi invata odraslele sa supuna femeia iar voi care aveti fete, le invatati sa fie ca atare)
Veti sta cu ele nopti intregi, ascultandu-le cum plang pentru ca nu sunt satisfacute!
Le veti privi cum stau cu calmantele pe noptiera.
Asta va doriti? Asta veti primi.

Nu trebuie sa le indrumati sa "dea cu curu-n populatie"!
Invatati-le sa aleaga. Ca atunci cand ele simt nevoia, dragul, placerea, dorinta sa le exprime pe acestea.
Chiar si in acel articol. Nimeni nu spune ca e obligatoriu sa procedezi asa la fiecare intalnire. Dar, daca iti doresti asta, sa fii liber sa o faci. (bine-nteles, cu cap! ca nu e de dorit nici o boala venerica sau o sarcina nedorita)

Toate "obiceiurile de supunere" au fost inoculate femeilor (inclusiv prin educatia primita in familie, de la mamele "supuse") de mii de ani, pentru ca ... traim in patriarhat. Lumea nu realizeaza ca sexul (sau a face dragoste) nu se face cu sufletul. Pentru ca nu-ti bagi pula-n sufletul cuiva, ci cu trupul. Iar asta e o arta!
A avea sentimente fata de cineva intr-o relatie sexuala este iarasi o alta treaba. Dar!!!! Eu nu inteleg o treaba. Lumea se plange ca nu-si gaseste perechea sau multe femei se plang ca nu sunt satisfacute de barbati. Daca voi (unele femei) asteptati ca de la prima intalnire sa existe marea iubire sau ca asta se intampla doar tinandu-te de mana ...inseamna ca voi nu v-ati trezit din copilaria cu povesti nemuritoare. Si in cadrul acestor povesti ... exista prezenta doctrina supunerii: unde printesa sta ferecata intr-un turn. Iar printul DUPA ce a cautat multe alte printese (din tot regatul) a ajuns la cea inchisa in turn. Adica voi credeti ca doar le-a privit din cap pana in picioare, si-atat? O salveaza si ... dupa aia traiesc fericiti. Mdea! De fapt, printul ajunge rege, merge la lupte si fute alte femei de prin hanurile la care poposeste; iar .... printesa (de buna voie si nesilita de nimeni) sta frumos (din nou) inchisa in turnul ei de fildes.
Sedere placuta!

mUE Domnisoare si Doamne!

2009-03-25T15:16:00.006+02:00

http://www.time4news.ro/social/doamna-si-domnisoara-interzise-in-ue/#

Cred ca este o tampenie.
Va si spun de ce.
Pentru ca ar fi trebuit sa-i intrebe pe aceia care poarta acele apelative ... DACA ei doresc schimbarea lor.
Mai ales in cazul sportivilor, care nu fac doar atletism exclusiv.
In loc de statesman (oameni de stat) se va folosi lider politic.
Noah, pan'aici! Termenul de om de stat e tocmai bine potrivit, la cat de "comod" e infipt in fuctia sa. A fi lider e cu totul altceva.
In ce priveste apelativul pentru d-ne, d-re ...
Ar fi trebuit sa fie la libera alegere a fiecareia cum sa li se adreseze oamenii din jur. Pe mine nu ma deranjeaza daca cineva imi spune doamna. E drept ca nu e treaba nimanui statutul meu marital dar, nici nu il ascund doar pentru ca sa primesc un apelativ "mai tanar".
Chiar mai mult de atat! Consider de bun simt daca cineva se adreseaza cu apelativul de doamna, unei femei - indiferent de varsta sa!
Ce vor astia din UE? Sa vorbim cu apelative de tu, mah, bah, you man?!

Constat ca se incearca tot mai mult crearea unei stari de confuzie generala.

Internet mai sigur pentru copii (si nu numai!)

2009-03-14T23:57:00.003+02:00

Am cautat acest film zile in sir. Cam de la ultimul meu post.
Sunt convinsa ca unele idei trebuiesc date mai departe.
Exista lucruri si fapte asupra carora e necesar a se atrage atentia.
http://www.sigur.info/

Aceasta este una dintre ele.

Cand stau cateodata pe net si ajung sa port o discutie cu cate o persoana sau mai multe, unul dintre atitudinile care imi displac sunt cele care chestioneaza. Acestea incep asa: ASL, JPEG, MPEG.
Sau – in traducere libera – cati ani ai, ce fel de sex porti si unde stai/locuiesti.
Apoi, ti se cer poze si alte detalii.

REFUZ sa dau astfel de detalii.
Refuzul mi se confirma atunci cand conlocutorul/conlocutoarea mea incepe cu texte de genul: “eu nu sunt asa-si-pe-dincolo”, “fii serioasa, ca doar eu ti-am spus totul despre mine”, “eu nu-s de ala/aia”, “hai mah, ca suntem oameni maturi”, “eu nu dau mai departe”.

Nu ofer si nu cer date personale intr-o discutie pe net, deoarece eu cred in:
DREPTUL LA INTIMITATE

Si – eu inca mai sper – ca oamenii sunt capabili sa poarte un dialog liber, pe diverse teme de discutii, fara a implica schimbul de date personale.

Am zeci de cunoscuti in cercul meu de prieteni care au ajuns sa fie hartuiti.
Desi, nu-s adepta a mesajelor de genul “da mai departe”, m-as bucura sa stiu ca aceia, care citesc acest blog, sa trimita si la altii macar linkul de pe youtube.
http://www.youtube.com/watch?v=3FCcvMJry5I
Toate cele bune!

Frizerii si saloane de cosmetica (pentru cei vii)

2009-02-17T23:54:00.004+02:00

In sfarsit vad si eu pe net o dispozitie (oficiala) prin care se indruma oamenii, sa fie atenti cand beneficiaza de serviciile saloanelor de cosmetica si frizerii.
http://www.atentie.info/meniu/articol.php?idart=2205&idcat=4&head=8&general=3
In Romania aceste incinte si (mai ales) ustensilele cu care se lucreaza nu sunt igienizate corespunzator.

Nu toate!!! Insa, in mare parte asa este.
De unde stiu eu ca e asa? Simplu!

Un sterilizator, cat de mic sa fie, costa destul de mult si ocupa ceva loc. Asadar, iti trebuie spatiu. Nu mult. Ideea este sa nu se produca accidente. Iar pentru asta ai nevoie de cel putin un colt liber intr-o camera unde nu circula clientii.
Functioneaza la priza si papa curent electric, ceea ce iarasi costa.
Ca sa detii un sterilizator iti trebuiesc niste aprobari (de la ASP, pompieri etc.) Ceea ce presupune drumuri in stanga si in dreapta, cheltuieli.
Trebuie sa stii sa il utilizezi. De obicei pentru asta iti trebuie un curs. De ce? Pentru ca nu este un simplu radio-casetofon, sa apesi doar pe butoane. E necesar sa stii la ce temperatura, cat timp si pentru ce obiecte trebuie setat, plus ca esti raspunzator pentru utilizarea sa.

Atentie mare la forfecute, alte obiecte taioase, ascutite si prosoapele cu care sunt sterse mainile (picioarele) voastre.
Doar pentru ca un prosop este alb, nu inseamna ca e si igienic; chiar daca este nou.
Doar pentru ca tie ti se pare ca o forfecuta pare noua sau e scoasa dintr-o trusa (aparent) noua, nu inseamna ca este si curata sau sterila.
Doar pentru ca e proaspat varuit intr-un salon si are lampite faine, nu inseamna ca se respecta regulile de igiena.

Si ca sa vi se aprinda beculetul va atrag atentia asupa saloanelor de la parterul blocurilor.

Daca tot vorbim de spalatul prosoapelor. Stiti cumva sa aiba salonul de la parterul blocului un uscator? N-are! Eu le-am vazut atarnate pe balustrada sau in fatza blocului pe niste sarme. Frecvent se spala la masina automata pe program obisnuit. Nu se fierb la program special si nu-s limpezite corect, pentru ca, stiti bine, se consuma mult curent electric si apa.
Spatiul este foarte mic, fie si intr-un apartament cu 4 camere, pentru a plasa un sterilizator in conditii optime.

Inca ceva! Nu va lasati fraieriti de cei care si-au cumparat “un aparat de manichiura pentru pus unghii false”, si-l utilizeaza acasa (sa mai faca un leu de doi). Ca sa ti le puna, intai se pregateste unghia - adica spalat, dichisit cuticule. Bine-nteles cu ustensile, ca doar n-o sa ti le puna-n formol. Scutiti-ma de afirmatii: “le fierbe acasa, am vazut yo!”.
No shit!

Asadar, cascati-va ochii atente(i)!!!
Asta, doar daca nu vreti sa primiti bonus vreo boala. Nu va ganditi doar la HIV. Puteti sa contactati o hepatita, panaritii stafilococice (pungile alea cu puroi care se fac in jurul ungiilor si daca reusiti sa va scarpinati tenul, ati intins boala pe toata pielea si … o sa aveti o gramada de cosuri de care veti scapa foarte greu, plus lasa cicatrici), negi (veruci), micoze (ciuperci) si chiar sifilis.

Tricouri Urate (cica!)

2009-02-17T09:51:00.012+02:00

Am dat clik pe un baner in care faceau reclama la tricouri "urate". :)))))
De fapt sunt inscriptionate cu diferite texte amuzante.
Daca ar fi fost urate, aveau pe ele un cadavru supus disectiei.
Mi-au placut in mod deosebit 3. Si anume:

~*~
"Daca te doare-n cur, probabil ai hemoroizi!"
Eu as mai fi adaugat "Iar daca te mananca sigur ai limbrici!
Nu as purta astfel de tricou, e drept.
~*~
Insa, l-as purta pe acela care are inscris ROUTE 69.
Hi-Hi-Hi! Acest tricou mi se pare bestial si sigur imi voi lua unul.
Doar sper, ca la vederea inscriptiei, sa nu existe doritori pe strada care sa imi propuna un "ride on 69". :D
~*~
Ah da! Si mai e unul fain, cu inscriptia:
"N-am! Nu Stiu! Nu Vreau! Nu-mi Pasa!"
Mi-am si imaginat o scena in care cineva imi cere ceva. Asta se intampla la magazine sau la rand pentru plata unor facturi, cand musai cineva simte nevoia sa povesteaaasca fara sa intrebi.
Aceia care, stand la rand cu tine, incearca sa se bage in seama intreband (in prima faza) cat e ceasul, apoi se plang de cat mai stam la rand si terminand cu cati copii ai. Daca faci greseala sa spui ca ai sosit cu masina, va detaila cat e de greu de venit pe jos de la nu stiu ce distanta si ...daca nu esti atent... te va convinge sa-l(o) duci "macar pana la coltul strazii pe care sta". Bine-nteles, se va oferi sa plateasca, "ca doar nu va cer pe gratis; vai, de mine!". Dupa care, urmeaza alta tura de smiorcaieli despre inflatie si (mai nou) criza, incat iti piere pofta chiar si sa amintesti de vreun banut.

Yoy! Uitasem sa mentionez.
Daca va trece prin cap vreo alta idee, un alt enunt sau orice chestie amuzanta, traznita sunteti invitati pe site-ul lor sa postati la sectiunea "Idioti".
Cred ca denumirea se trage de la o gluma veche:
I: - Cum se cheama (numesc) oamenii care au Idei?
R: - Idioti.

Adaugat ulterior: In cateva zile sosesc modele noi. :P Abia mai am rabdare sa astept.

Alta VineRea 13

2009-02-13T12:13:00.004+02:00

Anul trecut, o astfel de zi a fost pe data de 13.06.2008, zi de vineri, in zodia Gemenilor.

Anul acesta a nimerit exact in zodia Varsatorului: 13.02.2009.
Daca va intrebati, la anul va pica in luna August. Ne papa leii. Ha-Ha-Ha!

Oare, or fi aia grei sau aia vechi?

Interesant cum aproape toata lumea este ingrozita de aceasta data.

Iata si un articol dragut:

http://www.superstitii.ro/modules/news/index.php?storytopic=28

Ghinioane, ghinionu`
Uite-aici, pisoiu negru`

Pedofilii de la Vatican. Stire preluata.

2009-02-09T14:29:00.001+02:00

”Un documentar incendiar difuzat de BBC seara trecuta releva faptul ca Papa Benedict a jucat un rol esential in acoperirea sistematica a abuzurilor sexuale asupra copiilor comise de preoti romano-catolici.Un document, intitulat sugestiv Crimen Sollicitationis, a fost elaborat si redactat in taina la Vatican in 1962, in latina, si trimis episcopilor catolici de pretutindeni carora li s-a ordonat sa-l tina incuiat in seifele lor.Vreme de peste 20 de ani, cardinalul Joseph Ratzinger (actualul Papa) a vegheat la aplicarea prevederilor documentului, asigurandu-se ca episcopii din subordinea sa pun intotdeauna interesele Bisericii romano-catolice mai presus de siguranta copiilor. Asta pentru ca timp de 24 de ani Ratzinger a fost conducator al puternicei Congregatii pentru Doctrina Credintei, care are in sarcina mentinerea disciplinei doctrinare la nivelul intregii biserici romano-catolice. In urma cu cinci ani, dintr-un exces de zel, Ratzinger a trimis tuturor episcopilor o versiune actualizata a "Crimen Sollicitationis" in care preciza ca, in loc sa raporteze abuzurile sexuale autoritatilor, episcopii trebuie sa convinga victimele, martorii si pe autorii acestora sa nu sufle nici un cuvant. Si, pentru a le inchide gura, odiosul document preciza ca victimele, martorii si autorii trebuie amenintati chiar cu excomunicarea. Orice incident de felul acesta trebuia raportat direct Vaticanului si numai Vaticanului.”

Stirea o veti gasi aici,
http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-10-02/Pedofilii-de-la-Vatican.html
si aici, in intregime:
http://www.ziua.ro/display.php?data=2006-10-02&id=208320
(sper sa nu dispara curand)
Va rog, sa cititi tot pana la capat, cu rabdare.

Am dat o cautare pe youtube dupa cuvintele Crimen Sollicitationis.
http://www.youtube.com/watch?v=U-J7iFTrT1U
http://www.youtube.com/results?search_type=&search_query=crimen+sollicitationis+bbc&aq=4&oq=Crimen+Sollicitationis+
Vizionand filmele te ingrozesti de realitatea celor spuse de catre cei abuzati, in prezent fiind adulti. Veti observa ca, cei implicati nu au fost copii ai strazii, unii dintre ei avand aptitudini muzicale, altii sportive si asa mai departe.

Stiu! Si preotul este un om, o fiinta umana cu propriile sale slabiciuni.
Inteleg si faptul ca nu doar printre ei se afla pedofili.
Totusi, m-as fi asteptat la o alta reactie a Vaticanului.
Se spune ca oricine merita o a doua sansa. Chiar daca nu i-au excomunicat pe acesti preoti. Ar fi trebuit sa le ofere aceasta sansa prin continuarea preotiei intr-o manastire, sub supraveghere adecvata, sau ca si preot in penitenciare. Iar in cazurile de abuz repetat, asigurarea unui loc … la ospiciu.

Buchet Dansant

2009-02-05T03:05:00.014+02:00

Am primit un link de la o alta prietena, o buna "politista" ;-) careia ii multumesc.

http://www.internetshouldbeillegal.com/

Musai-trebe sa vedeti acesti filmulet.
Daca aveti baiuri cu motoru' a.k.a. inima, sunteti slabi de injeri ori pudibonzi nu dati clik.
Totusi asigurati-va ochelarii, monitorul, retina, cristalinul sa nu crape.

Banuiesc, ei apartin grupului de baieti Chippendale. Banuiesc doar.
Deoarece, din cate am vazut in inetrviurile pe care le-au dat, ei nu se dezbraca de tot pe scena.
Oare nu exista asa un videoclip si cu femei?! (adica ... saritor/topait)

Iar daca va intrebati ce motiv am avut pentru aceasta postare...
Fiti siguri ca nu pentru buchetul de organe dansante (desi nu este, chiar deloc, de neglijat acest aspect) ci pentru "impresia artistica"si ... curaj. ;-)
Dap! Ia, incercati voi sa faceti spagatul in aer ca si unul dintre nenea aia.
Ati reusit?!
Acuma incercati la peleu gol si chemati vecinii sa va vada.
Noah, binye! Daca nu vecinii macar prietena, iubita, sotia.
Sa va vad! :D :D :D
Cu atat mai putin ati avea indrazneala sa faceti asta in fatza altor persoane de sex masculin, fie ei si prieteni/amici ai vostri.

Intre timp gasisem inca un site, continand ceva asemanator.
http://www.meatspin.com/
Daca cititi mai jos, exista un anunt privind filmuletele socante. Se ofera si un premiu.

De ce se fac astfel de site-uri socante?
Pentru ca este o buna afacere (printre altele).
Se creste ratingul, in motoarele de cautare (prin aducerea de zeci/sute/mii de vizitatori pe un site), pentru ca domeniul sa obtina un pret cat mai mare, la vanzare. Domeniu pe care, ulterior, altcineva va construi un site ce promoveaza diferite produse de larg consum.

P.S. Mai multe despre melodia din acest videoclip:
http://www.youtube.com/watch?v=DbYtqAWDF2U
http://en.wikipedia.org/wiki/Ding_Dong_Song

Later Edit: dupa cum tzopaie, poate sunt iepurasi playboys
Am dat o cautare si ...se pare ca sunt protagonisti ai filmelor porno.
Greu a fost pana am gasit poze, pentru comparatie, cu moaca lor si nu cu ...

Cine munceste in Romania?

2009-02-02T10:25:00.006+02:00

Am primit un mesaj de la o buna prietena, Gabriela.
Mesajul suna asa:

Intrati pe http://www.paginiaurii.ro/
La sectiunea "Ce cautati?" scrieti: "pe cineva muncind", dupa care apasati tasta "Enter".

Probabil, gluma este mai veche.
La mine acuma a ajuns si ma amuz copios.
Ha Ha Ha!

P.S. Ce fain ar fi sa primeasca acest mesaj toti politicienii, din tara, pe telefoanele lor mobile.
Cu mentiunea ca, la sfarsit de recomandare sa scrie: "Rezultatul cautarii este valabil si pentru dvs."
Stie cineva, cumva, numarul de mobil al lui E.Boc? :D
~*~
Edit later:
Ehe! Probabil, s-au prins de figura.
Raspunsul initial era asa: "Nu am gasit pe cineva muncind in Romania".
A fost substituit cu: "Căutarea dumneavoastră nu a returnat nici un rezultat."
Mda!

Organe

2009-01-31T23:13:00.005+02:00

Cand vad asa ceva, ma intristez.
Dezinformarea sau informarea vicioasa ori partiala a celor din jurul nostru.
(si inca e scris “Human” cu litera H-mare; ca sa atraga atentia)
http://www.youtube.com/watch?v=iX6HnUyzgQ0

O inima nu bate asa tam-nesam asezata pe o masa, ca si o salata pe raftul din Alimentara.
Se stie ca, automatismul inimii face ca aceasta sa bata cateva clipe si dupa indepartarea ei, insa nu in conditiile “afisate” in acest videoclip.
Va spun acestea pentru ca:

1. Inima unui om nu se scoate, doar asa de dragul unui filmulet, din cutia toracica.
Chiar daca ar fi vorba de o interventie chirugicala, sa prespunem cazul unui transplant, voi chiar credeti ca se pune pe un postament si se priveste cum bate?! Filmul ar fi trebuit sa fie realizat intr-o sala de operatie; insa, precum observati, nu exista oameni in videoclip. Si nici nu se lasa asa la voia intamplarii, azvarlita pe o masa.
Sustin cele afirmate cu alt videoclip.
http://www.youtube.com/watch?v=Nw9eT3l_3qw&NR=1

Veti observa ca in “peisaj” exista oameni, un vas cu lichid in care este asezat plamanul; discutii diverse pe tema propusa.

2. Sa presupunem ca inima a fost scoasa in urma unei autopsii.
Oameni buni! Se face autopsie doar atunci cand omul e mort. (de aia se si numete autopsie)
Daca e mort, inseamna ca nu ii mai bate inima. E logic, nu-i asa?!
Sa presupunem ca omul de abia a murit. Nu se arunca autopsierii ca sa scoata inima repede-repede sa-i traga o poza fotogenica in miscare. Intai se verifica daca omul sigur e mort, se confirma decesul si se urmareste rigiditatea cadaverica.
Desi, ati vazut in filme de actiune ca-l impusa pe cutare-n cap si moare … Fiti siguri ca autopsierii nu stau pe marginea strazii ca si vulturii plesuvi sa urmareasca hoiturile si pac! scoatem inima la fotoshooting.

Asadar!
Inima aia din videoclip nu este o inima de om. Eventual, poate fi una de porc. Da, arata la fel, daca asta va intrebati. Sau mai poate fi un mulaj din material sintetic (de altfel, bine realizat) si electrostimulat. Creeat in scop medical, didactic.

Ceea ce-i mult, mare si roz … sperie!

2009-01-29T22:34:00.005+02:00

Personal, mi-a placut tipa care a indesat capul “masorului” prin gaura improvizata.
Nu m-am asteptat la asa reactie. Hi-hi!

La voi nimeni nu se mai fute?

2009-01-23T20:22:00.003+02:00

La Multi Ani si-un An Nou Fericit

In primul si in primul rand.
Sa nu divagam spre mega-arhi-multi-dezbatuta tema despre diferenta dintre a face sex si a face dragoste.
Ok?!
Pentru ca eu vorbesc despre acea senzatie de placere fizica, ce se petrece intr-un cuplu, in timpul unui act sexual.
Cand – teoretic – oamenii emit sunete de placere.

Am schimbat multe domicilii, atat in mediul rural cat si urban, cand la casa, cand la bloc. Am calatorit frecvent, asadar, m-am cazat in multe hoteluri, pensiuni etc. Am vorbit cu foarte multi oameni desi am doar 30 de ani.

Lumea se imulteste, procreeaza. Vad copii zi de zi pe strada, parinti cu nou-nascuti in brate. Banuiesc ca parintii lor nu si-au plantat “samanta” in gradina, dupa care si-au “recoltat” progenitura.

Cum se face ca nu ii auzi facand sex?
Nu stau cu paharul lipit de perete. Nu astept sa aud ragete animaliere si nici paturi scartaind.
Nu duc lipsa de activitate (proprie) sexuala, nici de filme porno si nici nu am nevoie de sunetele emise de vecinii mei ca sa ma excit. Nu sunt voyeurista. Ca dovada, va spun ca nu am vazut si nu privesc la emisiuni de genul big brother sau altele, in care se expune viata privata a altora.

Insa … asa … accidental (repet: accidental) ... un icnet, ah!, au!, un freamat, murmur, soapte, cuvinte rostite in tacere, pasi facuti cu grija, noaptea, pe podeaua etajului de deasupra. Ar fi fost firesc sa aud. Dar nu, nimic!

Inteleg si sunt de acord cu faptul ca nu trebuie sa auda tot judetul cand o faci.
Dar!
In decurs de 30 de ani, sa nu aud deloc oameni obisnuiti, care sa traiasca o viata sexuala sanatoasa?
E trist.

Veti spune ca se jeneaza lumea si ca nu se cuvine.
Bine fratilor!!!!!!!!!!
Atunci, va intreb. Se cuvinte: a injura, a se imbata si a urla, a pizmui, a certa si lovi copilul, a se certa pentru un loc de parcare, a sadi arborele genealogic in pizda mamii altuia, si cate si mai cate?????????
Pe acestea le vad si aud, ZI de ZI, de mai multe ori.

Imi doresc sa vad oameni care isi traiesc viata sexuala. Nu anume cum si-o trag. Ci, privirea de dupa. Oameni care se privesc asa cum stiu doar cei care se daruiesc unul altuia in iubire.
Da! Si in iubirea fizica !!!
A se citi – o partida de sex facuta ca lumea. In care ambii sunt satisfacuti; fiecare este atent la dorintele celuilalt, ofera si primeste fara rusine, fara teama sau angoase.
O partida care incepe cu ruptul hainelor, continua cu pierderea notiunii de timp, spatiu si se termina cu “uau! poate ne-au auzit vecinii” , ”las’ ca, data viitoare vom fi mai precauti”.
Iar imbratisarea de dupa, nu trebuie sa aiba nuanta de “Liberte, Egalite, Fraternite”. Si nu trebuie sa se intample pentru ca asa ai citit in vreun roman siropos.
Dimpotriva! Strangi in brate corpul pulsand al fiintei iubite pentru a zabovi inca o clipa in placerea care tocmai s-a implinit.

Va doresc o astfel de iubire fizica!
Sa arda in voi dorinta de a reintalni fiinta umana cu care ati impartasit-o.

Stiu, exista aceia pentru care singurele activitati sportive practicate cu regularitate sunt intinsul jejetului cu directie precisa spre altii si/sau aruncatul cu piatra in directie opusa propriilor convingeri.

In special, aceia care se multumesc si accepta culcatul pe spate sau percutatul pe dinapoi pentru ca asa ii place unuia sau altuia dintre parteneri; se termina, dau fuga repede la baie si … la somn.
(nota personala: vorba vine “la somn”; daca mai poti dormi dupa asa futai )
Majoritatea traiesc dupa reguli sociale si de buna-credinta, asociat cu o doza masiva de autoconvingere ca le respecta. Motivand ca ei nu au nevoie de ceea ce am scris eu mai sus; ei nu se preteaza la asa ceva si, mai ales pentru ca, vor ajunge in iad.

Acestora le doresc staruinta maxima in postura care si-au ales-o. Plus o intrebare-afirmatie.
Ati auzit de filmul “Instinct Primar”?
Sunt sigura ca nici un om (femeie sau barbat) de buna credinta, care cunoaste regulile societatii si nu scoate sunete in timp ce se fute, care doar isi desface picioarele sau isi baga pula pentru ca asa a zis popa ca trebuie sa ne inmultim, nu a vazut acel film.
Probabil din aceasta cauza a avut incasari enorme. Nici nu ma obosesc sa pun la socoteala timpul scurs de la lansarea sa.
Si daca totusi retina lor a luat contact cu pelicula, sigur au inchis ochii la scena in care Sharon Stone si-a incrucisat si descrucisat pulpele.
http://www.youtube.com/watch?v=BBjvyWxakuA

I Wish You A Great Fucking New Year!
In traducere libera: An Nou F(ericit)utacios!

Bilant de Cincinal la Morga

2008-12-28T20:03:00.004+02:00

Asa deci si prin urmare …

Dupa ce trec sarbatorile, va creste productia si la noi.
E logic sa fie asa!

Eu cred si afirm (si amu' si la anu`) ca romanii fac risipa de mancare si gatesc in prostie.
Doar pentru ca ... asa e traditita.
Ok! Acu-s vreo 500 de ani traditia era sa pui sunca la afumat si sa papi carnitza odata la saptamana.
Dupa cum stiti amu` avem frijidere si chiuptor cu microyunde … Nu nu mai agatam pulpitza in podul “blocului”.
(unele da! da' aia-i alta mancare de peste)
Asadar, am renuntat la unele “traditionalisme”, pentru ca -se zice- evoluam. De ce nu am renunta si la abuzul de mancare? Pentru ca (asta nu se mai zice, ca se vede) noi involuam, spre stare comorbida de porcina, subrasa porcus domescticus imbecilus.

Yo nu pricep de ce e musai sa se gateasca pentru un regiment cand la masa vin max 12 persoane sau cel mult 30. (nah! daca nu e numar reprezentativ de apostoli sau nr de scaune la masa, atunci sa fie nr de arginti)
De ce se gatesc 14 feluri de mancare, dintre care jumate se bat cap in cap - daca nu iti ia in freza ficatul, iti termina pancreasul.
Si ...auzi gazda spunand continuu: "mancati, luati, nu va fie rusine".
In traducere libera - bagati in voi ca sa nu mi se strice mie pe cap.
Sa ne intelegem. Nu prea cred ca exista rusinosi pe lumea asta care sa fie invitati la petrecere si sa nu consume. Bun! Probabil, vor fi cativa; dar nu toti doishpe. :D
Nu conteaza de-i Craciun ori Paste, noi suntem obisnuiti sa bagam la stomac si la ficat pana ne ia naiba alias pancreatita, colica biliara si criza de ulcer.

Dar, deh! Astea-s obiceiurile.
Se spune ca omul invata din greseli. Posibil. Dar, nu la noi!
Ma amuza zicala: "Stan patitul". Neah! La romani ramane si patzania, si patitul, si Stan … in aceeasi oala. Se fierb astia la foc mocnit si tot cruzi raman, de-ti stau in stomac decenii si generatii intregi.
P-asta nu-l duce nimeni la starea civila sau la botez?! Sa depuna cineva si pentru nenorocitu’ asta o cerere de schimbare a numelui la evidenta populatiei.

In fine!
La multi ani, cu Sanatate si Minte (creier/neuron/alea-alea necesare in procesul de gandire)!!!
Pastrati-le in buna stare! Altfel, ne vedem sigur la Anu’. ;-)

Citizen X

2008-12-09T20:22:00.005+02:00

Consider Citizen X ca fiind una dintre cele mai bune filme.
Este incadrat la genul thriller / drama /crima.
Desi, eu as spune ca este unul dintre cele mai bune documentare realizate vreodata.

Sinopsis:
http://www.cinemarx.ro/filme/Citizen-X-Citizen-X-92326.html
“Andrei Chikatilo este un psihopat si un periculos criminal in serie, ce omoara pentru a se implini sexual. Victimele sale sunt, de obicei, orfani, vagabonzi, copii din mediul rural. Chikatilo isi indeplineste perversa activitate de cativa ani si inca nu a fost prins de politie. Pe urmele sale se afla locotenentul Victor Burakov, un politist inteligent, dar lipsit de sprijinul total al oficialitatilor in investigatiile sale. El pune mana pe criminal, dar din cauza ca acesta este membru de partid nu i se permite sa-l interogheze. Cu ajutorul psihologului Alexandr Bukhanovsky, Viktor va reusi sa opreasca aceasta serie de crime ingrozitoare. Bazat pe fapt real.”

Trebuie apreciata distributia: Donald Sutherland, Max von Sydow, Stephen Rea, Jeffrey DeMunn, John Wood si doi actori romani deosebiti – Radu Amzulescu si Ion Caramitru.
In roluri secundare joaca si artisti maghiari, pe care eu ii stiu a fi unii dintre cei mai buni in tara lor si nu numai. Deci!!! Se poate. ;-)
http://www.imdb.com/title/tt0112681/
(aici gasiti si poze ale actorilor, dand clik pe numele subliniat veti fi directionati spre pagini unde puteti vizualiza intreaga lor cariera pe puncte cronologice)
Interpretarea actorilor face ca filmul sa nu fie unul “banal” de groaza, generator de spaima, teama urmate de gestul “lasa lumina aprinsa la noapte”.

Drama intamplarilor relatate in film nu incepe atunci cand se contureaza numarul victimelor sau profilul ucigasului ci, atunci cand privitorul isi da seama unde poate duce tacerea, inconstienta, dogma unui sistem compus din oameni falsi in sine, insetati de pozitii, indoctrinati; toate acestea sadite pe un “teren” numit Comunismul Rus.
Intrebarea: “cum de a fost in stare sa faca asa ceva acel criminal” devine aproape irelevanta” si va fi substituita de intrebarea “cum de a fost posibil ca autoritatile sa inchida ochii, stiind si vazand ce se intampla?”.

Exista un pasaj in care Col. Mikhail Fetisov (Donald Sutherland) il instiinteaza pe Lt. Viktor Burakov (Stephen Rea) ca va primi ajutor de la autoritatile straine (americane) pe care acesta le-a cerut de zeci de ori pentru baza de date care o au, mult prea vasta fatza de ceea ce exista in Rusia. In Rusia, de atunci, datele erau stocate pe hartie si nu in computere. De asemenea, i-a comunicat admiratia sefului Interpolului pentru curajul si staruinta de care a dat dovada medicul legist, conducand investigatia ani si ani de-a randul. Dat fiind faptul ca in institutia americana, pentru astfel de cazuri, investigatorii sunt supusi rotarii pentru a nu ceda nervos.

Probabil, ati vazut multe filme “Singur impotriva tuturor”, in care actorul trage mii de gloante dintr-o mitraliera si el nu are nici o zgarietura, plus ca nu se mai termina munitia in veci.
Mda….
Daca vreti sa vedeti un OM impotriva unui sistem ucigas, real, ar trebui sa vedeti acest film.
Cum as putea sa inchei frumos? Nu stiu, nu cred ca pot. Stiti de ce? Deoarece exista ceva dureros in toata povestea asta si nu e vorba de acele crime. Este un scenariu atat de “aproape” de lumea in care am trait.

Un film in care au interpretat laolalta artisti de renume mondial alaturi de mari actori romani, dar nu este cunoscut la noi. Si mai e ceva: daca veti da o cautare pe google, veti gasi o gramada de subtitrari, in diferite limbi, dar din pacate…nu si in limba romana.

Diferente Divergente Deosebiri (si gauri optionale)

2008-12-08T21:22:00.004+02:00

Discutam cu cineva despre aspectul exterior, despre “altfel” decat “normalul”.
Eu nu inteleg ce ar putea fi de judecat in situatia lor.
Si ce, daca-i iesit din comun? Eu spun, cel mult, ca mi se pare a fi ciudat. Atat!
Deoarece si eu am crescut la fel ca alti oameni, invatand prin observare, comparatie etc.
S-ar putea sa nu imi placa un anumit gen de corp/fizic. Insa, nu cred ca e treaba mea si nici nu are voie sa ma intereseze “cine cu cine, de ce si cand …”

Spus mai pe sleau: In general, nu ma intereseaza cine la ce gaura fute si nici ce face cu propriile orificii; atata timp cat nu se atinge de ale mele, fara voia mea.

Ciudat mi se pare situatia a doi oameni care pot fi fericiti impreuna si, totusi, ei aleg sa “traiasca”, sa se comporte dupa cum le “dicteaza” societatea.
Oamenii nu-si dau seama ca si societatea si mentalitatea din cadrul unui grup se schimba din timp in timp. Iar cand ajung sa realizeze acestea … e deja prea tarziu.

Am o cunostinta, barbat tanar la vreo 25 de ani. caruia ii plac femeile plinute.
De fapt, nu am scris chiar corect. Nu doar ca ii plac ci, le adora; iar femeia trebuie sa fie mai mult decat plinuta.
Cei din jurul sau nu-l inteleg, pentru ce poate sa-i placa astfel de femei. Precizez ca el are vreo 40 de kile cu bocancii cu tot.
Mereu il tachineaza cei apropiati lui. Sa nu mai povestesc de abjectiile spuse de strainii care-i vad tinandu-se de mana.

Daca te gandesti bine, cu multi ani in urma acesta era un standard de frumusete.
Si-atunci, se mira omenirea ca nu are parte de lucruri bune, daca nu invata din propriul sau trecut.

Apoi, am avut o colega care adora barbatii ….
Sa va povestesc. Cumparam ceva la un stand, bazar. Tocmai plateam si vorbeam cu vanzatoarea cum sa il impacheteze, cand …primesc un cot intre coaste. Asa, ca lumea, sa simta Petra si traseul nervului.
O privesc brusc si dau sa intreb printre dinti ce a apucat-o. Am observat ochii umezi ai amicei mele.
“Ce ai fato?” – intreb eu. Imi spune sa privesc “acolo”.
“Acolo” insemna o multime de oameni. In general, ti se atrage atentia spre un barbat macho …asadar… imi blegesc, cu plictis, privirea intr-“acolo”. Sa vad si eu (inca un) barbat de ala din “reclame”.
Ideea era ca nu am vazut decat oameni obisnuiti.
Ea ma intreaba: “Nu vezi? Nu vezi? Uite-l!”
Sincer va spun ca nu stiam la ce sa privesc. Vanzatoarea ma tot intreba una, alta; asta ma tragea serios de nervi sa-l vad pe ALA.
Deja am ajuns sa intreb iritata. “Care ala, mai? Vad doar o ceata de barbati.”
Pana la urma, cu maaaare admiratie, imi descrie imbracamintea (ca sa-l pot tria dintre ceilalti) ce apartinea unui … barbat chel. Dar, nu oricum, ci … chel de la natura: deci, bec! (nu de ala barberit)
Avea o alura potrivita, si ca greutate si ca inaltime, varsta cam pe la 30 … nimic iesit din comun: nici in sens pozitiv si nici negativ. Pentru mine era un om obisnuit. Pentru ea … frumusetea intruchipata. Mai tarziu …mi-a povestit si “motivul” pentru care ii place.

Acesti oameni au avut curajul sa treaca de bariere. Sunt si vor fi fericiti! :-)

Mircea Badea salonul 2 patul 3 pe dreapta

2008-12-05T08:59:00.004+02:00

http://co22.eu/badea-latra-la-comanda/
Raspunsul dat acolo, am sa-l transcriu aici. Demult am vrut sa scriu aceste randuri.

Atunci cand "majoritatea" tin cu un personaj ... tu degeaba spui ca nu e chiar asa de "alb", ajungi sa fii linsat/a.
Ideea era asa: daca tot esti pus pe fapte mari si purici partidele politice, atunci fa-o in mod echitabil si impartial.
Ok, s-ar putea ca unele partide sa aiba puncte pro. Dar, daca te apuci de porcait, atunci gaseste la fiecare ceva - deoarece, fiecare-si are lacunele administrativ-politice.

S-apoi ....
Eu m-am saturat de cei care DOAR latra. (sa nu intelegeti ca mi-as dori sa si muste :D )
Insa, din pacate, in Romania asa ceva prinde bine la public (cel mai bine a surprins si descris acestea, Caragiale) .
La noi mereu va fi asa. Cel care striga mai tare si denigreaza cel mai bine pe cei din jurul sau, acela este ridicat in slavi: "de asta avem noi nevoie, asta le zice", "ai vazut cum i-a atacat pe aia bogatani?".
Ma scuzati! Dar pe mine nu ma incalzeste cu nimic cearta din straturile politice si nici ale vecinilor.

Da, sunt de acort cu libera exprimare. Insa, una este sa atragi atentia asupra unor nereguli, nedreptati, greseli si alta este (doar) sa faci hau-hau pe aceeasi tema la nesfarsit.
Daca tot ai observat ca, ceva nu merge bine ...sesizeaza, da idei!
Daca esti capabil, te crezi istet si ai gura mare (a se citi voce puternica, caracter determinant, orator bun etc.) gaseste hiba si propune idei, solutii.
Poate-poate cineva, care are puterea de a le aplica, le va auzi.
Si dupa cat de larga e gura "presei" sigur ar ajunge la urechile celor care pot schimba ceva.

Nu ai nevoie de studii superioare ca sa vezi asta. E la indemana oricui. Spre exemplu, degeaba strigi la un copil ca nu s-a spalat pe maini, daca nu ii explici pentru ce este util acest gest.

Si inca ceva. Are ditamai ratingul !!!!!! Il asculta mii de oameni. Si el ce face?! In loc sa-l utilizeze spre a determina ceva pozitiv …emisiunea sa ajunge ca mai toate celelalte – una obisnuita. Daca pana acuma din gura presei au iesit vorbe, in prezent doar silabe goale. (am vrut sa scriu, initial, scuipat - doar termenul de saliva nu ajunge)

Daca vrei sa functioneze ceva la parametri cat de cat normali, degeaba strigi, tipi, dai din picioare. Nu se rezolva nimic.
Simplu. Priviti in jurul vostru. Seful striga. Angajatul nu pricepe. Seful urla. Angajatul ajunge sa nu mai reziste si replica. Toti suntem, mai nou, nervosi, toti tipam unul la altul …si… nici unul nu se mai intelege cu altul.
E drept, se schimba multe si brusc de la o zi la alta. Ne infuriem, de parca asta ar rezolva ceva.
Multi vor spune ca nu toata lumea poate fi calma si calculata.
Nu afirm ca trebuie sa fim retinuti, retrasi, sa inabusim ceea ce avem de spus.
Insa, nu-i totuna daca ridici tonul zi de zi la cote maxime cu a vorbi calm folosind cuvinte, in prealabil, gandite.
Deh! Incercati o saptamana, doua. Merita!

In ce-l priveste pe Mircea Badea. Il primim cu drag in Ospiciu.
Cu mentiunea: in alt salon !!! Nu-l primesc in salon cu mine. Nu vreau sa-l ascult toata ziua.
(P.S. Patul 3 pe dreapta inseamna ultimul pat din salon pe partea dreapta, adica exact langa geam. E de bine! )

Japs! Juma de masura

2008-11-17T03:19:00.003+02:00

Port o coafura simpla, tunsa in scari, pentru par lung ondulat. Asadar, fara:
parfumari,
lac de par,
gel,
spuma,
fixativ,
sau alte substante care se pulverizeaza pe par,
agrafelutze (si termenul diminutivat imi da fiori).

Din motiv ce coafeza mea nu mai lucra deloc, m-am asezat in primul scaun care s-a eliberat. Chiar, nu fac discriminari pe baza aspectului exterior al cuiva. Adica, nu privesc de sus in jos un om, sa-l cantaresc din priviri, si care arata mai bine la ala ma duc. Nu imi intind antenele spre barfe despre coafeze. Nu ascult criteriile de evaluare ale terte persoane, pentru ca nu pot fi juste. Suntem diferite: ca varsta, tip de par, gusturi, mod de viata. Totusi, experienta mea de “testare” a noii coafeze a dat gres.

Consider ca toti care lucreaza in domeniu trebuie sa aiba o baza. Mai ales, daca profeseaza de catva timp, inseamna ca stie ceva. Nu-i asa? Daca tunzi aiurea vreo 2-3 persoane, nu-ti mai refaci clientela decat foarte greu.

Ii specific domnitsei brunete, care de altfel avea o coafura foarte draguta cu suvite rosii in breton, cele enumerate mai sus. Doream o coafura tunsa in scari. Plus, am adaugat clar si concis, respectuos si implorator: FARA BRETON!
Ma intreaba, ca si confirmare: “fara breton?”. Raspund: “asa este, da! fara breton.”

Urmeaza spalatul si tunsul….
Cat am stat in nenorocitul ala de scaun …nu i-a tacut gura o clipa.
Ok! Si eu sunt femeie si imi place sa vorbesc.
Dar, nu atata !!!!!!!!
Mi-ar fi lesinat corzile vocale. S-ar fi intins ca si firele, coapte de soare, pentru uscat rufe.

Privesc in oglinda si simt cum aduna in mainile sale parul din fatza.
Timpul (sesizat de mine) se scurge in milisecunde intre manunchiul meu de par si apropierea finala a lamelor de foarfeca. Si …JAPS! S-a facut juma de breton.
Sincer va spun …mi-au dat lacrimile.
Cu voce stinsa, incerc sa salvez ce se mai poate. “Domnitsa! Dar … v-am specificat, rugandu-va: fara breton?!”
Incearca sa fie atenta la mine, deoarece spurcata cealalta nu a incetat din vorbarie. Asta asculta (inca) la greu.
Repeta, dupa mine, ca si un patetofon stricat, vechi: “fara breton?”
“Mda …asa v-am rugat. V-am spus de la inceput.”
Probabil, s-a prins ceva rusine de ea. A ascultat doar ce ii zumzaia colega. Nu i-a mai raspuns, pana nu a terminat cu mine.
Nu stiu cat mi-a cerut si nici cat i-am platit. Nu vroiam scandal si …
Chiar de ma revoltam, urmau doua situatii:
1.sa afirme ca nu se mai poate face nimic dar, oricum nu-mi mai cere bani – insa, singura solutie e sa-l tunda scurt. (asta, nu! m-am straduit mult sa-l cresc lung)
2.sa ies de acolo si sa merg la alta. ok! unde? la cine? sa umblu prin oras cu jumate de podoaba capilara tunsa? m-ar fi urmarit hingherii!

Ca norocu’, mi-am luat hapurile de dimineata.
Nici nu va imaginati ce eram in stare sa-i fac aleia, din cauza accesului de furie pe care mi l-a determinat. Ziceti ca e doar …un par? Si va creste la loc. Eh! Sa fie al vostru, in cauza de fatza. Sau …poate sa fie vreun organ de al vostru sau masina voastra sau studiile voastre … “taiate la jumate”, atunci cand voi nu va doriti asta.
Nu este acelasi lucru? Oooo, ba da!

Lumanari albe, simple …

2008-11-15T17:39:00.001+02:00

De obicei nu ma ocup de aprovizionari marunte, doar cand e ceva in neregula.
In cazul acesta “neregula” a fost determinata de lipsa lumanarilor albe pe piata.
Vine tipul insarcinat cu acestea si-mi zice ca, desi a cautat in tot orasul, nu a gasit. Variante scumpe ca si pret ar fi, dar clientii nu vor sa plateasca atata.
Boooonnnnn…..
Ia Petra masina si da o tura prin oras. Nu am gasit nicaieri ceva asemanator cu ce vroiam. Doar colorate.

Faza ciudata am patit-o cu o vanzatoare zeloasa.
Incepand cu primul pas, pe care l-am facut pasind in incinta magazinului, totul parea iesit din comun.
M-a primit o domnisoara la vreo 20 de ani, excesiv de amabila. M-a salutat, dupa care nu s-a mai dezlipit de mine.
Nu aratam prost imbracata sa zici ca se tinea scai dupa mine pentru a nu fura ceva.
In linii mari ii explic cum si pentru ce am venit la ei.
Cu entuziasm maxim pe figura si in atitudinea ei, imi prezinta toate tipurile de lumanari: de la cele groase pana la cele subtiri, de la cele galbene pana la cele negre, de la globulare, cilindrice, dichisite, modelate, la conice. Tot!
Culmea! Eu specificasem ca vreau albe.
Ea: “Alta culoare nu doriti”
Eu (cu indulgenta si intelegere fatza de o vanzatoare care vrea sa-si vanda marfa): “Nu.”
Ea: “Ce forma ati dori sa aiba?”
Eu: “albe standard simple, lungime aproximativ 10cm, diametru 1-2cm ”
Ea: “O clipa va rog sa asteptati, am sa caut.”
(Oho! Uite, ca incepe lumea sa se civilizeze, imi zic eu. Nu te arunca din magazin, ci se intereseaza de cererile primite.)
Revine cu un teanc de lumnari, subtiri e drept, dar rosii.
Ii spun ca e buna dimensiunea dar ….culoaareeeaaaa…. Culoare e potrivita pentru orgii sexuale.
Pleaca putin. Revine cu un stoc de lumanari albe, dar …mari, ca si pentru nunta.
Din nou, ii explic ca sunt pentru inmormantare.
Ea: “Se pot taia pe bucati.”
Eu: “Nu va suparati! Nu am de gand sa-mi petrec jumate de zi cu ciopartirea unor lumanari pentru cununii.”
Ridica din umeri … Da o fuga in depozit si revine cu lumanari negre de forma conica.
Eu (putin nelinistita): “Domnitsa! Ceremonia va fi de inhumare si nu ocultism. Cum am sa explic eu apartinatorilor, care-si ingroapa soacra decedata, ca nu am decat lumanari negre si alea de o forma dubioasa?”
Ea (probabil, facand legatura intre cererile mele si imbracamintea neagra pe care o purtam): “Nu sunteti dvs. apartinatoarea?”.
Eu: “Nu! Eu organizez inmormantarea! Detin o firma care se ocupa cu asa ceva.”
Ea: “Aaaaaaaaa. De ce nu spuneti asaaaa. Pai …nu avem ce va trebuie.”
Multumesc, salut si dau sa plec. Vanzatoarea se scuza si isi inclina trunchiul spre mine spunand soptit: “am crezut ca sunteti vreo vaduva-neagra (accentuand atributul, in timp ce imi face un semn cu ochiul) si firma e doar undercover”.
Mi-am tras pe fatza un rictus de se vedeau pana si ultimii molari, miscam capul leganat dinspre stanga spre dreapta si inapoi in semn de “nu” si am plecat val-vartej.

Ajunsa la firma, in intampinare, soseste aprovizionerul meu cu tigara-n coltul gurii.
In coltul opus al gurii ranjea de toti dracii. “Noah, sefa, ati gasit? Ha, Ha, Ha!”
“Nu … Dar, de vei avea vreodata nevoie de lumanari pentru bagat in fund, deoarece vagin nu ai, sau pentru practici gen ku klux klan sa-mi spui. Caci stiu exact unde trebuie sa te trimit. Bonus primesti o domnitsa sexy si ucigatoare la propriu.”
Pe urma, le-am povestit si celorlalti ce am patit in cautarea mea. S-au amuzat, dar eu …si acuma ma rog sa nu fie, pe viitor, domnitsa aia viitoare clienta. Nu vreau sa-mi imaginez la ce va trebui sa ma astept din partea sa …

Spank the Booty

2008-11-05T13:43:00.002+02:00

Dupa cum se stie, la Ospiciu se administreaza si calmante. Pentru evaluarea starii de obnubilare, pentru testarea dozei maxime admise la fiecare pacient se efectueaza diferite testari. Se calculeaza abilitatile reactionale inainte, dupa si in timpul tratamentului. Iata, una dintre ele:

Asaaaaaaaaaaa!
http://jocuri.apropo.ro/jocuri-pentru-baieti/joc-spank-the-booty-2842728
Sa ne si "jucam" putin. He he!

Sânziana

2008-11-01T09:13:00.007+02:00

Voi scrie cu diacritice, să priceapă toată lumea şi să nu existe prea multe dubii.

Mă pregătesc să fac o glumă. Vor fi câţiva care nu o vor gusta, nici la propriu şi nici la figurat.
Înainte de asta, vă atrag atenţia asupra următoarelor:
…mi-a fost dat să văd o poză pe net (probabil, o ştiu mulţi) cu foietaje denumite foarte plastic “fantezie cu rahat”;

(poza e preluată pentru exemplificare)

…o fi reclama sufletul comerţului … însă, în cele ce urmează, l-au omorât din faşă (comerţul);
…nu-mi bat joc de numele nimănui;
…eu NU sunt de vină că alţii au o imaginaţie infimă şi/sau lipsă de bun simţ.
Zilele trecute am fost la cumpărături. Am remarcat pe raftul cu dulciuri un anumit produs alimentar. Nu am avut intenţia de a cumpăra ceva de acolo dar, nu am rezistat acestui “salam de biscuiţi”. În traducere liberă: vroiam să-i fac poză şi să o pun pe net.

Cum obţii o Sânziană alcoolistă şi plină de căcat?
Iac-aşa!

(aceasta este poza facută de mine)

Menţionez că trebuie adus un omagiu echipei de marketing şi design pentru imaginea creativ-exhaustivă pe care ne-a oferit-o.
Salamul (cică) de biscuiţi este asemanator unei puli negre (nu că am face discriminare) cu sau de rom (din nou: nu facem discriminări!). Gustul este asemenea culorii – execrabil, de tot rahatul. Consistenţa e mult mai puţin fermă decât cum arată imaginea – adică bleagă. Nici nu vreau să îmi imaginez ce ar putea însem(i)na petele alea albe.

Vreţi să vă cumpăraţi şi voi? Mai gândiţi-vă!

...toate trei si ... Mircea

2008-10-31T16:05:00.002+02:00

Incet, foarte incet … pas cu pas … ma indrept spre baie, ca si un animal in drum spre abator.
“Trebuie sa ma dezbrac” spun eu. Mai castig putin timp.
“Va dezbracam noi, ca nu reusiti singura.” tzipa ele cu bucurie.
(dap, au dreptate….) Rusine nu imi este. Ma irita doar entuziasmul lor.
Imi dau ele jos bluza, pantalonii …tot, pana raman la peleu gol. Ma sprijina sa pot pasi in cada, sa nu alunec si ma lasa la inmuiat vreo 15 minute. Muzica in surdina. Asta: http://ospiciu.blogspot.com/2008/09/oh-baby-all-love-sex-and-sunshine.html
Faine piese, nu zau! Sa-ti vina sa “te freci”, nu alta!

A trecut si sfertul academic.
Revin ele plutind pe-o raza de “gresie”. Secretara mea s-a asezat pe hol cu apa ei plata si comenta ca la meci. Brunetele m-au ajutat sa ma ridic in picioare si …da-i si freaca la Petra.
Fratilor! De asa imbaiere nu am avut parte de cand eram copil mic.
Frumos, incet, finut, cu bagare de seama (a se citi fiecare centimetru patrat) a fost atins de manutele lor, cu scop de curatare. Probabil, nu am fost asa de curata de prin adolescenta. Cand am cazut in lanul de urzici si m-au dat ai mei cu spirt sa nu se infecteze. Eram plina de zagrieturi.
Toate au fost bune. Pana s-a ajuns “acolo” la zona aceea intima. Cine, care si cum sa ma spele?
Una s-ar fi incumentat hotarata spre “stolul de pasari”. Nu apucase sa atinga nimic, cealalta i-a dat peste mana “Ntz! Nu-i frumos. Ai uitat ca nu esti la lucru?!”
Auleooooo, Petra! Ce-ai ajuns! Sa fii model de studiu pentru competenta in igiena corporala la cadavre.
Imi intinde buretele in semn de “spala-te singura”. Efectuez eu miscarile de dute-vino specifice zonelor respective. Ma priveau asa de senine si amuzate, in acelasi timp, incat nici pana in ziua de azi nu stiu daca radeau de mine, sau asteptau sa termin odata activitatea in zona respectiva.

Dupa episodul cu “apa” a sosit partea a doua: uscatul. M-au infasurat intr-un prosop mare-mare din bumbac, cald si placut mirositor. M-am cuibarit in pat si am adormit. Ahhh, ce bine pica un somn dulce dupa o baie asa de relaxanta…
Prin somn aud voci de femei discutand diverse. Cel mai frecvent zgomot a fost perceput de mine ca un ras de silfida, dupa fiecare articulare a numelui Mircea.
Imi era prea lene sa deschid ochii. Sa gandesc lucid, nici atat!
Doar franturi de idei … Mircea (hi hi hi), contabilul, brunetele, mainile lor, Mircea (hi hi hi), imbaierea mea, mainile lor …. Vaaaaiiiiii!

Trei doamne si toate trei …

2008-10-29T15:57:00.002+02:00

Stateam in camera de zi, relaxate … mai mult eu decat ele.
Secretarea mea, draga de ea, a aranjat sa avem de toate la cina.
Eu cu stanga nu reuseam sa fac multe. Nu reusesc nici acuma sa imi rasucesc mana stanga, nici sa inchid usa dupa mine apasand clanta, decat sa o trag/trantesc dupa mine.
Savuram, dupa cum urmeaza: eu cafeaua, brunetele lichior de ciocolata, secretara mea apa plata cu lamaie. S-ar putea sa-i foloseasca, caci are o silueta impecabila.

Dintr-o clipa intr-alta, una dintre brunete schimba tema discutiei: igiena femeilor.
Am ramas cu cafeaua blocata-n gura: nici in jos nu mergea sa o inghit; d-apoi nici sa o scuip, inapoi in ceasca, nu dadea bine.

Observ ca ele ma scruteaza din coltul ochilor.
M-a trecut un fior … Oare, miros urat? Simteam ca se topeste fotoliul, se scurge - cu mine cu tot - prin apartamentul de sub noi si va patrunde pana in lava Pamantului.

Dandu-si seama de starea in care m-au adus, au inceput sa se scuze. Motivand ca nu au vrut sa insinueze nimic. Doar ca nu stiau cum sa imi aduca la cunostinta dorinta lor.
(imi aud creierii urland: dorintaaaaaaaa??? cum adica sa “doreasca” ceva de la mine?)
Calm, le raspund: “direct, scurt si la obiect! pana nu fac infarct”
Brunetele: “Vedem in ce situatie va aflati si vrem sa va ajutam.”
Eu (ganduri, fara a fi exprimate): dorinta, situatie, usurare, femei, igiena “personala” … concluzie: astea vor sa urineze pe mine.
Brunetele, intre ele: “Nu intelege ceea ce vrem sa-i spunem. Zi tu, ca zici mai bine”. Secunda urmatoare: “Vrem sa va spalam”.

Ceasca tremura in mana mea dreapta. Nu reusesc sa o asez stabil pe masa, ma ajuta secretara.
Eu: “Fetelor, spuneti-mi cinstit. Chiar put in halul ala?”
Ele (razand de le tremurau si sanii): “Nuuuuuu! Ha Ha Ha!”, “Insa, aveti probleme. De abia va mobilizati. Ne-am gandit sa va imbaiem.”

Eu (putin mai destinsa): “aaaaaaa”, “Si cum vreti sa faceti asta?”
In timp ce ele isi expun ideile despre caldura apei, despre spumante, sapunuri, parfumuri, bureti de nu-stiu-care-mai-de-care, eu imi spun urmatoarele: brunetele mele se ocupa de cadavre.
Lucreaza impecabil, in conditii de igiena maxima, de la manusi din latex pana la solutii de curatat, bureti, prosoape de unica folosinta. Mainile lor trec peste corpuri umane inerte. Ele spala cadavre !!!

Si, totusi … Nu pot sa refuz oferta lor, deoarece nu reusesc sa fac o baie ca lumea. S`apoi, daca imi pierd cumva echilibrul si cad, din nou?! Ce ma fac? De abia reusesc sa-mi rezolv necesitatile fiziologice. Recunosc, ma descurc anevoios. Ma simt ca o nimurica.

Dau din cap ca sunt de acord. Nu stiu ce gasesc ele atat de extatic in a-mi face o baie. Dar …
Acestea incep sa topaie din stanga in dreapta. In cateva secunde toata casa a fost animata de rasetele lor. Secretara le tinea hangul. Eu coboram ochii spre podea, apoi ii ridicam spre tavan, in asteptarea unui zgomot dezaprobator de la vecini. Sa nu mai facem chef de chef.
Mare bucurie in apartamentul lu` Petra. Traiasca baia si-apa calda!

“Gata baitzaaaa!” anunta secretara mea.
(va continua)

TouchDown !!!

2008-10-25T06:02:00.003+03:00

Intro direct: am cazut acum vreo doua saptamani.
Intre baie si hol exista un prag. De la baie spre usa de la intrare, holul incepe printr-un spatiu ingust. Calcand peste prag cu piciorul stang (probabil aici o fo` baiul) am alunecat cazand pe gresie. Sa va imaginati un placaj ca la rugby. Am pastrat “mingea” dar a castigat gresia. Mi-am lovit toata partea stanga: brat, cot, umar, degete, incheietura mainii, pulpa, genunchiul si glezna.
Probabil ca mari daune nu am produs, deoarece venicii de la parter nu mi-au cerut despagubiri pentru tavanul lor. Inca!
Primul lucru a fost sa-mi verific oasele daca au ramas intregi. Dupa asta … mi-am facut timp sa si urlu de durere. M-am adunat cumva de pe jos, m-a asezat in pat (inca smiorcaind). Incerc sa fac unele miscari. Doare!
Bun! Ce-i de facut?

Mergem la medic, se indica radiografii. Ajung la etajul I si ma primeste o domnita intre doua varste, amabila, voce placuta. Ii dau biletul de la doctoru` ortoped. Ea imi spune: “am sa va chinui putin”.
Vazand mirarea mea, imi spune ca va trebui sa-mi faca trei “poze”: la umar una si la cot doua.
Ii precizez ca la ora si starea aia putea sa-mi faca ce doreste ea doar sa-mi treaca durerea.
Pentru prima sedinta foto ma aseaza cu spatele spre o cutie. Imi pozitioneaza mana intinsa (a intins ea, ca yo de abia ma tineam in picioare) si imi spune sa nu misc mana deloc. Mana mea tremura ca varga cu frunze cu tot, din umar si pana in varful degetelor.
Imi repeta sa nu misc mana. “Doamna scumpa, zic eu, ceva scoci sau prenandez nu aveti p`aci sa lipim mana pe sticla aia?”. Se amuza domintza, ma incurajeaza; eu ma straduiesc sa fac pe spaider-menu` si stau lipita de cutie. Gata prima poza.

Pentru urmatoarele doua, m-a asezat pe un scaunel. Incearca sa-mi potriveasca (alo! nu va ganditi la alea-alea, da?! ca si mie mi-ar fi placut atunci sa-mi potriveasca cineva ceva mai placut, dar nu o fo` sa fie.) …
Sa continui …sa-mi potriveasca bratul si cotul pe masa aceea lunga de la radiologie.
Ceva nu era la locul lui. (nu “aia”) Ci …scaunelul. De fapt, fundul meu nu a fost potrivit bine pe suprafata scaunului. (mooaaammaa! ce porcos incep sa scriu… ptiu, drace!)
Asistenta de la radiologie: “Va rog, sa va asezati ….
(sesizez ce vrea sa spuna si incerc sa ma conformez, insa durerea era prea mare …totodata mi-am dat seama ca incearca din rasputeri sa-si continue ideea …si zice)
…funduletul spre marginea din fatza a scaunului”.
Stateam cu spatele spre ea. Ma opresc, ma rasucesc din trunchi, sa o privesc in ochi.
Ea incearca sa arate cu mana sensul in care ar trebui sa ma deplasez, iar eu ii replic:
“Doamna scumpa, acesta nu mai este fundulet din nastere. Asta-i un posterior veritabil.”
A ras domnitza de au tresarit batraneii de pe hol, aceia care venisera pentru radiografii la rinichi, cu pungutza de urina dupa ei. Oricum, tipa a fost simpatica.
Dupa ce au developat filmele, am plecat la nenea doctoru` inapoi.
A zis ca nu mi-am rupt nimic, mi-a scris ceva medicamente pe care le-am luat asa cum le-a indicat si mi-a dat drumul catre casa. La vreo saptamana, apar si vanataile. Culmea!

Ma trezesc intr-o dimineata si observ niste pete albastre ca si cerneala pe interiorul incheieturii mainii. Asta ca asta! Dar a doua zi au devenit vinetii-stralucitoare. Da, asa cum zic! Stiti cum arata un muschi tiganesc, stralucitor pe felie? Asa arata si mana mea.
L-am cautat pe nenea doctoru` care a zis sa port fasa elastica. Zis si facut. Au trecut doua saptamani. Nu mai sunt vanata ci galbena in zona respectiva. De durut inca doare. Mobilitatea inca nu mi-am recapatat-o. Luni se pare ca trebuie sa-l mai caut pe nenea doctoru`.

Partea faina in toata povestea asta ….este Secretara mea.
De cum am sunat-o, ea m-a dus la spital cu masina firmei. Ea nu are masina personala, eu nu puteam sa conduc. Am plecat spre spital. Ne-au privit aia ciudat de la morga, ca nu ducem de la ei nimic ci …aducem …
Cum nu reuseam sa fac mai nimic prin casa, a stat cateva zile la mine si m-a ajutat cu toate cele.
V-am mai spus ca este o frumoasa roscata, nu-i asa?
E si descurcareata, zau de nu. Si face niste sarmaleeeeeeee, de va curg balele.
Au venit si brunetele mele (de fapt sunt ale contabilului, vorba sa). Mi-au adus flori. Le-am multumit frumos, am spus ca nu era necesar sa cheltuie nimic pentru mine. Pe bune! Imi place sa primesc flori, dar nu am pretentia de la angajatii mei sa-mi care la cadouri pentru ca eu am dat cu curu` de pamant. Eram mult prea fericita ca au trecut sa ma vada. Au zis, sa nu imi fac griji ca au costat mai nimic. Le-am intrebat, daca le-au procurat din cimitir. S-au privit, ma stiu ele nebuna si buna de haz, si-au ras cu pofta.
Insa……
Nu stiti voi de ce m-au vizitat ele.
He he! Am aflat eu in urmatoarele minute. Desi, ar fi trebuit sa-mi dau seama ca imi coc ele ceva dupa privirea si susoteala secretarei mele cand le-a deschis usa. Auzisem cand a sunat la firma, sa le spuna ca nu mai merg la lucru in ziua aceea. Dar nu stiam de targul dintre ele trei.

Un suflet spunea: “nu crezi ca altii dorm?”

2008-10-04T19:11:00.003+03:00

Azi dimineata m-am trezit, am deschis geamul si m-am bagat inapoi in pat.
Infasurand patura bine, m-am cuibarit intr-un colt, cu ochii inchisi ascultam micile zgomote ce soseau dinspre afara.
Probabil atipisem …
La un momnet dat se aude o masina, portiera inchisa/deschisa, voce de barbat, voce de copila …
Tatal ii spunea fetei sale … daca-mi aduc bine aminte – sa ii spuna mamei sale sa aduca ceva.
Era placut sa asculti asa intr-o zi de Sambata dimineata cum povestesc unii si altii. Nu ceea ce spun, ci modul/tonalitatea cu care-si vorbesc.
Au sosit apoi fratele fetitei si mama lor.
Parintii discutau despre ale lor cand baiatul a inceput sa fluiere din ceva. As fi tentata sa spun ca a facut asta sufland intr-un capacel de ghinda (cunoscatorii stiu despre ce vorbesc). Dar, aici nu se gaseste asa ceva. Sigur a fost alt obiect; totusi, e cert ca nu vreun obiect cumparat de la magazin, decat (poate) improvizat.
Just este ca suiera a naibii de tare.
Deh! Copii, ma gandesc eu. Nu dau importanta si incerc sa mai motaiesc putin.
Mama a atentionat de vreo 3 ori (pe tonuri diferite) copilul care doar radea isteric si nepasator. A zumzait si tatal ceva imperceptibil.
Si acuma …atentie!
Fata !!! Sora baiatului, mai mica (dupa voce) a intrebat: “de ce faci asta? tu nu te gandesti ca altii dorm?”
Ma credeti ca mi-au dat lacrimile?
Raspunsul sec al baiatului, poate oarecum rusinat dar ramas-nepasator, a fost: “nu…“

Se spune ca educatia o primesti de acasa ….
Se spune ca dupa o anumita varsta intervine autoeducatia ….
Se spune ca poti sa-ti alegi prietenii, dar nu si familia in care sa te nasti….
Se spune ca atunci cand se zamisleste un copil, sufletul acestuia alege familia (parintii) (d)in care se va naste…
Se spun multe si multe or fost valabile pana acuma …dar….de o vreme incoace se intampla ceva ciudat.

Tot mai frecvent se nasc copii care, parca, nu au nimic in comun cu genele, comportamentul, educatia, obiceiurile acelei familii.

Acesti parinti de care v-am povestit acuma nu sunt oameni rai. Insa, fata/copila aceea parca ar fi fost din alt “aluat de suflet”. Ca si cum parintii ar fi doar “carne” si cunosc bunele maniere in societate, vor sa se integreze frumos intre ceilalti oameni, dar nu au acelasi tip de suflet ca si copila lor.

Din cate am observat eu acesti copii se nasc din parinti care nu au dorit acel copil (nu era in plan, nu isi doreau atunci, boala unui parinte nu permitea nasterea sa, alte situatii problematice).
Lasati-ma in pace cu textele de genul: copii platesc greselile parintilor si/sau asta se intampla cand vor sa-l avorteze. Astea-s dogme religioase bagate pe gatul vostru ca sa fiti satui, sa dormiti linistiti noaptea, ca nu cumva sa incepeti sa ganditi, ca voi doar ati facut tot ce o zis popa.

Acest gest al parintilor este necesar, ca si o conditionare pentru a genera migrarea unui astfel de suflet (!) spre acel trup si familie.
Am tendinta sa imping aceasta idee pana acolo, avand in vedere frecventa tot mai crescuta a intamplarilor, ca sunt aruncate aceste suflete. Adica, voit se creste (de catre forte “externe”) numarul acelor gesturi facute de parinti. Cineva/ceva ii determina sa faca / sa aleaga asta ca si cum ar fi influentati pentru a se ajunge la numarul dorit de astfel de copii/oameni.

De ce nu s-a intamplat pana acuma?
Deoarece nu era necesar. Pana in prezent trebuia doar impanzit pamantul.
Eu nu cred ca se face risipa de suflete si nici de “proiecte”.
Fiecare om, fiecare animal, fiecare suflet isi are rolul sau la timpul si locul potrivit.

Ma intreb cati sunt (ca) acestia?
Cati si unde sunteti (voi) acolo “afara”?

Vedeti zilnic oameni cu probleme, saraci, invalizi, cersetori …
Sa nu uitam nici de emisiunile lacrimogene de la TV.
Da, este! Fiecare-si are propriile probleme si cruce de dus.

Priviti-i pe acei copii si adulti, care au fost candva copii ca si aceasta fetita.
Vreti sa varsati lacrimi? Atunci plangeti pentru ei!!! Aveti toate motivele din lumea asta sa o faceti.
Eu, la ora asta inserata, inca nu ma ma pot opri.

Oh, Baby All: Love, Sex and Sunshine

2008-09-30T21:29:00.011+03:00

Sonic Dream Collective - Oh, Baby All

Mr.President - Love, Sex & Sunshine

Cititul contorului de apa sau Cum ajunge sa iti stea cina-n gat

2008-09-30T17:16:00.005+03:00

29 septembrie orele 21:04

Dau iama prin bucatarie. Imi pregatesc niste rosii felii, branza telemea, ulei si cam atat. (Va intrebati daca la ora aia?! Da, la ora aia !!!!!)
Tau rosiiiiileeee, maruntesc braaanzaaaa…..incet, cu bagare se seammmmaaa…

Poc, poc, poc!
Ciulesc urechile. Nimic.

Din nou, insa … acuma aud mai bine.
Cioc, cioc, cioc!

Bate cineva la usa apartamentului. La ora aceea!
Ma mira si ma intriga.

Imi termin de preparat cina. Nu iesisem inca din bucataria ce are geamul spre spatele blocului, spre garaje, si aud o voce: “noah! Ca mai-nainte am batut la usa ei.” (probabil, vazand lumina in bucatarie)

Adeca ….nu va suparati pe mine!
Din cate stiu eu la o anumita ora nu se mai deranjeaza vecinii decat daca e vreo problema mare.
Iar daca e mare baiul omul stie sa si strige: “ajutati-ma, va rog, am o problema…. “etc.
E logic sa fie asa si inteleg. Repet: inteleg! Si deschid in cazurile respective.
In rest??? Daca ai vreo intrebare o spui ziua. Nu la ora la care oamenii, in general, se intorc de la lucru, sau poate stau la o vorba impreuna sa-si povesteaza ziua ce a trecut, se alinta, fac baie, se ocupa de copii sau … se fut. Sa-nu-care-cumva-sa-creada-cineva ca eu ma ridic de pe pula pentru cineva care … am aflat ulterior, vroia sa citeasca ceasul de apa.

Exista un obicei tampit in Romania, printre multe altele. Ca sa nu plateasca pe cineva din casa scarii pentru a duce aceste date, lunar spre Apaterm, s-au gandit ei (probabil cu curu) sa faca asta cu randul. Fiecarui apartament (ma rog, ocupantilor) ii vine randul la strans de date, la luna odata.

Nu stiu ce mare scofala este sa dai suma echivalenta a unei paini sau doua, pentru cineva, sa faca aceste chestii. (Sau le e “foame” de nu se pot intelege, cine sa primeasca acele “doua paini”?!)

Apoi, nu pricep – daca tot i-au scolarizat parintii – de ce nu se poate lasa un mesaj in tocul usii sau in casuta postala: “va rugam, sa ne furnizati datele contorului de apa, la data de …, la apartamentul nr. …, intre orele …” (Costa hartia, pasta de pix? Le dau eu frate, caiete intregi si pixuri de se satura!)

Si ca sa va dati seama ce fel de oameni sunt aia care barfesc noaptea in spatele blocului cu voce tare, am sa va spun si ce fac Sambata si Duminica.
Acestia ies la iarba verde a.k.a. garajul din spatele blocului, tocmai vis-à-vis de geamul meu (eu stau la etajul I) cu lada de bere si probabil ceva mancare. Isi lauda masinile si, inainte de a consuma berea, se alinta unii pe altii cu dumnezei, mame, tati, frati, bunici, epitete de la puli la pizde si politicieni. Toate acestea in gura mare, iar dupa si in timpul consumului de bere maneaua la maxim.
Ahhh, da! Uitasem sa mentionez ca odraselele lor stau imprejur si iau exemplu. Mai urmeaza sa aplaude injuraturile parintilor.

M-am gandit sa le-o fac intr-o zi. Sa-mi pun boxele in functiune si sa bag si eu o piesa favorita.
Sa zicem Bach - Toccata and Fugue.
Insa, ma tem ca as darama tot blocul, e tip carton – facut la norma pe vremurile trecute, si va trebui sa caut alta chirie.
Alt calvar de 3 saptamani cum am mai avut, nu prea mi-as dori. Asta este iarasi alta poveste.

Numarul de ordine, va rog! Urmatorul!

2008-07-22T14:08:00.007+03:00

Ieri am primit un pachet de tigari. De fapt, mi-a fost adus pachetul si trantit cu voiciune pe birou.
“Uite, ce am gasit! Au aparut noile pachete de tigari cu poze macabre.”
Am stat vreo 5 minute, timp in care am intors pachetul pe toate partile, dupa care l-am scanat.

Nu fac reclama la tigari, decat exemplific.
Pachetul are culoarea verde deoarece este un Pall Mall Mentolat.
Interesante sunt urmatoarele.
Multa lume afirma ca Lucky Strike este o marca de tigari “tari”, mai ceva ca restul.
Eu, totusi, nu cred ca e din cauza tutunului ci … datorita celorlalte “componente”.
Astfel, dupa cum este inscriptionat in patratelul negru de pe latura ingusta, jos:
1 pachet Pall Mall contine 7 mg Gudron, Nicotina 0.6 mg, Monoxid de carbon 8 mg
1 pachet de Lucky Strike contine 10 mg Gudron, Nicotina 0.8 mg, Monoxid de carbon 10 mg

Eu intelesesem ca, o tigara/trabuc “tare” (!) ar insemna o concentratie mai mare de tutun. Iote, ca nu e asa. Am mai invatat ceva.

Ceea ce ma amuza, sunt pozele.
Discutand cu unii, altii despre acest aspect s-au afirmat:
~ cine doreste sa se lase de fumat, oricum o va face;
~ altii nu vor sa li se impuna - prin aceasta metoda “pictoriala” - renuntarea la acest obicei; iar daca se vor lasa, isi doresc asta ca o intentie proprie, de buna voie si nesilita de nimeni;
~ nefumatorii sau cei care s-au lasat de acest “sport” afirma ca este o slabiciune a individului si considera pozele ca fiind utile;
~ marea majoritate a fumatorilor nu sunt influentati de vederea acestora;
~ s-a adus in discutie cresterea pretului prin majorarea accizelor, care in opinia mea nu va face decat sa incurajeze contrabanda;

Stau in cumpana …sa-i sun / sa nu-i sun… pe cei de la companiile producatoare de tigarete …
Daca tot vor jpeg-uri, ii sponzorizez eu cu niste poze reprezentative. La vederea lor, va face infarct pana si cei care le incadreaza pe pachetul de tigari.

Din cate vad eu pe biletul agatat de degetul “fostului presupus fumator” sunt inscriptionate numere.
Oare, cu proxima ocazie o sa afiseze numele castigatoare de la Loto?
Who is the winner?
Next, please!

(…de rasul cailor)

2008-07-22T14:06:00.003+03:00

La mijlocul vaii …
Hop! Se opreste dricul.
Nu dragilor, nu a cazut sicriu-n apa.
Vine popa din urma gafaind, saracul: “trebuie sa citesc ….”
Asadar, stam in mijlocul apei cu rotile dricului inmuiate bine in parau, oamenii suiti pe pietre ca niste cocostarci, popa ud pana la glezne. Igrasia urca tot mai hotarata spre genunchi. Heh! Fericit popa. Straie negre pe caldura asta nu e gluma, dar macar sunt ude. Ii mai tin de racoare. Mai lipsea sa se joace copii cu pietrele in apa. Nu au facut asta, tinuti fiind de catre parintii.
In schimb, nu a oprit, nici nu avea cum, nimeni … caii.
V-am spus ca erau doi, de tractiune grea, frumosi, negri, coama bine ingrijita, si …copite cat o tigaie.
Fiecare si-a gasit copita preferata cu care, probabil pentru a se racori finutz de altfel, sa dea prin apa … apa ce ajunsese toata pe mine.
Nu vroiam sa devin centrul atentiei, sarind pentru a schimba piatra pe care faceam echilibristica, in linistea ce s-a lasat in timpul ceremoniei. Asadar, am stat cuminte.
As fi putut afirma ca … ajungeam de rasul cailor: Alunecand pe-o raza / dand cu curu`-n balta.

Cine trece-n valea seaca …?!

2008-07-15T07:17:00.007+03:00

Raspuns: Dricul.

Ca sa vedeti si voi ce munca depune Charon.
Inmormantare traditionala cu funeralii obisnuite, ceva mai vechi, cortegiul funeral insoteste pe ultimul drum decedatul/a asezat in sicriu; acesta fiind purtat de un dric tras de cai, doi la numar, negri.
Asupra ceea ce nu m-am informat eu destul de bine a fost drumul spre cimitir. Mai bine zis ar fi fost utila o cartografiere a intregului judet. Nu mizati pe GPRS! Pe unde am ajuns noi, de abia pasarea daca umbla, ca satelitul se pierde.
Stiam unde este parcela, locul de groapa. Nu as fi participat asa de intens dar a fost vorba de o situatie inedita pentru mine: dricul. Ceea ce veti intalni destul de rar in zilele noastre. Nimic rau de zis. Serviciile au fost platite prompt iar noi am asigurat tot pentru ce s-a platit.
Toate bune si frumoase … pana …
Cineva a exclamat: “Tulai, ce i-o placut la padureee !!!
Doainggg! Buf! - singurele exclamatii ce se auzeau in mintea mea.
“Ce i-o fi placut la tanti-n padure?”
Sa-nu-care-cumva-sa-credeti ca am intrebat.

Din nou, cu voce mai stridenta: “Tulai, ce i-o placut la padureee !!!
Altii: “Ca bine zici maica!”

Stiti ce face mutu (nu ala cu fotbalu’) cand incepe sa vorbeasca? Intreaba!
Adecatelea io: - “Ce inseamna asta, vreun obicei?” (am intrebat intr-un mod idiot, ca sa nu ma pufneasca rasul la gandul ce i-ar fi placut asa de mult prin padure la o varsta venerabila)

Am primit si lamuririle de rigoare pe drumul spre cimitir, ce duce – pe ocolite – prin padure !!!
S-a hotarat, aproape supus la vot, sa fie petrecuta prin padure.
Drumul forestier era in buna stare. Asadar, ince-incet, dai prin padure, pe jos. Distanta nu era asa de mare, cu asta m-au si fraierit.
“Haideti, sa o petrecem asa cum i-ar fi placut si ei.” (de parca ar fi intrebat-o cineva pe defuncta)
“Nu e mai rau drumul pe acolo?” - intreb eu.
“Nu maica, e si mai scurtuz, doar o vale trebuie sa trecem.”
“O ce?”
“O vale maica, dar e mica si seaca. Amu` pe vremea asta e uscat ca desertu`, maica.”
“Bine, tanti!” – ce mai era sa spun, ca doar nu era drumu’ meu.

Privesc spre copilul (barbat in toata firea) defunctei sa-l intreb ce va face, totusi este matusa lui. Vorbea de zor la telefon: “Da, guritza mea ajung pe la noua seara, nu fa nimic, aduc eu. Nu guritza. Da, guritza mea.”
Il trag de maneca: “Tu nu vezi ce vor sa faca astia? S-o petreaca prin padure…”
“S-o duca! Cel putin e mai scurt drumul.”
Intr-un fel, m-am bucurat: caldura e mare, asa mergem prin loc umbrit, ajungem mai repede spre locul de veci. Unde mai pui ca “fericeste” decedata.

Pornim. Langa mine se strecoara o bunicuta, vesela si bine dispusa.
Sa stiti, e dreapta vorba aia in care se spune ca la o anumita varsta omul se impaca cu sfarsitul pe acest pamant.
Incepe sa-mi vorbeasca. “Asculta maica! Te vad mirata oleaca. Noh, hai sa povestim c-ajungem imediatu`. La maicutza noastra, placutu-i-a sa marga prin padure dupa surcele. O fo` ea batrana da` si-aducea singura de pus pe foc. Si n-o fo` beteaga de cand ii. Si o mai dus si pa la altii mai betegosi. La lele Floare cand i-o fo` rupt picioru-n doua, ca s-o suit in pod dupa fan. Degeaba i-o zisu` barbatu` ca mer`e el. Noh, da`poi, ase-s muierile, vanjoase pa la noi. Si-aducea si fragi la nepoti si ciuperci cand le-o fo` vremea. Noh, dar nu de alea bolunde. Ca altfel ne petrecea ea amu` pa noi.”

Povestind asa, ajungem la …vale.
Conform spuselor ar fi trebuit sa fie seaca.
Da` de unde …!!!
“Tulaaai, ca i-or dat drumul la baraj. Costicaaaaaa!!! De ce n-ai zisu` nimic la lumeeee?”
Costica fiind padurarul.
“Noh, d-apoi, de nu m-o intrebatu` nime.”
Apa nu era mare, se putea trece calcand de pe o piatra pe alta. (femeile tinere, pe tocuri, bine-nteles, ca doar vara nu o sa incalte bocanci sau adidasi, papuci de casa cu atat mai putin)

14.07.2008

2008-07-14T23:57:00.003+03:00

Trei cruci şi toate trei …

Nu, nu doresc sa vorbesc despre cele trei cu referinţă spre răstignire.

Peste 7 mări şi 7 ţări …

Priviţi-vă palma!
Da, aşa cu atenţie, cea stângă vă rog.
Ce vedeţi, ce observaţi?
Nimic?!
Şi de ce, mă rog, vă miraţi?
Acolo ar trebui sa fiţi fiecare dintre voi/noi câte puţin, măcar.

Atunci când daţi mâna cu cineva. De ce o faceţi? Aşa, de dragul comportamentului social?
Aşa v-a învaţat mama şi tata ori aţi văzut de mici copii că “aşa se procedează”?

Ascultaţi jocul de cuvinte: a strânge (a acumula, a aduna - a lua spre tine), a oferi (a acorda, a dona, a da de la tine) - mâna - a da si a primi, a înzestra cu “ceva”.
Când strângi mâna unui om, oferi puţin din tine şi primeşti puţin din celălalt, fie vrei, fie nu.
Modul în care efectuezi gestul denota multe. Poţi cunoaşte o parte din firea omului după cum “dă mâna”, cum salută. Insă, nu îl simţi aşa decât cu mintea, datorită imaginii formate din articolele citite despre acest gest.

Undeva, departe, cu şi din “sine” poartă o fărâmă şi în palmă.
Aceea să o primiţi. Nu stiţi cum? Veţi învăţa!
Lăsaţi deoparte ce aţi lecturat despre bioenergie, transfer de substanţe, chiropractica şi-alte asemenea. Priviţi, de data asta cu “alţi ochi” spre palma voastră. Pentru că omul nu este doar una sau alta.

PeŞte mări şi ţări …
De 7 palme late,
Sunt 3 cruci,
Şi-ale voastre destine uitate.

Îţi mai AmiNTEşti?! ;-)
Pe tine ce te mână ?

Secera si Ciocanul Rusesc vs Tarnacopul Romanesc

2008-07-12T22:53:00.005+03:00

I: Ce iti intra pe o ureche, iese pe cealalta si-ti ramane si-n cap?
R: Tarnacopul.

Am citit aceasta gluma recent. Am ras cu pofta, amuzament ce-a revenit brusc atunci cand a sosit un client lovit, chiar cu un tarnacop, in cap. In timp ce sapau un sant, impreuna cu cuscrul sau, s-a intamplat sa nu se nimereasca ritmul coordonarii si … Poc! la asta-n teasta, de fapt in ureche … deoarece, probabil auzind vajaitura, si-a rasucit gatul sa privesca prin coltul ochiului.
Nu va mirati. Este si asta un mod de a muri.
Ideea era ca apartinatorii vroiau funeralii cu sicriul deschis.
Nu zau! (mi-a trecut prin cap sa-i chestionez: de nu vor si sicriu din cristal cu cei sapte pitici insotitori ?!?!)
M-am limitat doar sa-i intreb, simplu, pentru ce vor asa ceva?
Ca si raspuns am primit motive in genul:
…unii nu l-au vazut demult (hmm, si oare se bucura sa-l vada asa cu capul zob? vor sa-l stie sigur mort? sau doar de felul in care si-a gasit sfarsitul?)
…sa-l poata plange sotia (il poate plange si fara sa-l vada cu creierii zburati – zic yo; apoi, dupa cum arata dama cred ca vroia sa se asigure ca nu mai vine inapoi)
…ca asa sunt obiceiurile (mda, probabil pe la voi – ma gandesc eu; sa speriati pe toti, ca si in familiile mafiote, sa dea igzemplu` la dusmani)

Incerc sa explic ca la noi nu se poate face mare lucru. In Rusia, se practica operatiile estetice ale fetzei post mortem. Exista medici care se specializeaza pe asa ceva. Sa stiti ca e logic!
Din motiv ce nu mai ai “loc” de altii intr-o clinica de chirurgie plastica si reparatorie, cauti altundeva de lucru. Iar Mafia Ruseasca plateste mult prea bine aceste servicii. Stiti vorba aia: “si banii lor circula”. Astfel de proceduri sunt scumpe rau de tot.

Aceasta “moda” a aparut dupa ce s-a destramat URSS. Tarile “foste” au trimis catre tara muma, toti ofiterii rusi si toate trupele aflate in diferite unitati militare. Apoi, in Rusia s-au format si inchegat mai multe grupari mafiote. Doar nu credeati ca rusii trimisi acasa isi vor cumpara o bucatica de pamant la care sa dea cu sapaliga?!
Era de asteptat sa inceapa si lupta intre aceste grupari pentru teritoriu, pentru suprematie, dealeri. Cand era ucis vreun membru mai important nu se ingaduia a se ingropa cu gloante-n cap, sangerari, vanatai, orbite goale, falci dislocate s.a.m.d.
Asa a inceput “reinventarea” modalitatilor de a inhuma un om.

Pe urma, si-au dorit imbalsamare prin metode efectuate asupra lui Lenin. Tinerea in buna stare a acestuia costa enorm. De unde credeti ca proveneau banii, ani de-a randul, cand Rusia nu avea buget pentru cetatenii sai vii? Cei care lucrau in Mausoleu, incetul cu incetul, pentru diferite sume erau “inchiriati” de grupari sa serveasca Patria Mama.

Deocamdata …doar atat …
Mai mult nu avem voie sa stim.

2008-06-27T02:54:00.003+03:00

L-a apucat un ras isteric de parca ar fi avut praf de purici pe corzile vocale.
El: “Nu draga, Petra! Desi, recunosc, mi-au trecut prin cap diverse. Totusi e macabru, ce pula mea!”
Eu: “Tocmai asta si era subiectul: pula ta si (nu in ultimul rand) firma mea!”
Ma ridic si deschid un geam. Simteam nevoia de aer: oxigen ori aer poluat, de care va intra pe geam, doar sa imi dilate ceva alveolele pulmonare.
Eu: “Aprinde-mi o tigara! Sa stii ca de fima mea ma doare pe mine si nu de pula ta.”
Cu mainile tremurande, aprinde doua fire, pe unul mi-l intinde mie.
El: “Ca sa iti spun sincer, m-am gandit la cele doua femei care lucreaza pentru tine …”
Eu: “Te referi la cele doua care pregatesc trupul defunctului?”
El (fumand tigara cu ochii mijiti spre mine, capul lasat pe spate): “ihm!”
Eu: “No Offens! Eu nu-mi intreb angajatii despre viatza personala. Nu ma intereseaza, nu e treaba mea. Daca au probleme isi iau liber pana rezolva si gata. Iti pot spune despre varsta lor si munca pe care o presteaza. Fatza de care eu nu am nici un repros. Atat stiu!”
El: “Not Taken! Atunci iti voi spune eu. Fumeaza-ti linistita tigara.”
“Doar stau cu mama. Cu informatiile se descurca ea. Brunetele mele, caci asa imi place sa le spun…
(auzi la el, le-a si botezat)
…sunt doua dragalase plinute, cu varsta peste 40 de ani, copii la casele lor, sotii: al uneia alcoolist, al celeilalte plecat pe cand erau mici copiii. Cum crezi ca au ajuns sa lucreze in mediul respectiv? Nu-s proaste, au terminat liceul ambele, cu medii destul de bune. Doar au nimerit rau consortul. Nu au antecedente penale doar rate de platit.
Drept sa-ti spun s-au imprietenit la tine, isi ingrijesc nepotii impreuna. Au aceeasi coafeza, aceeasi culoare naturala a parului, Si-l vopsesc in aceeasi nuanta negru albastrui pentru ca, stii si tu, fiecare femeie se ingrijeste. Au pielea creola, parca ar fi surori, aproape aceeasi inaltime si, amadoua, adora ciocolata. Sa-ti spun si numarul de la incaltaminte?!”
El stinge tigara, eu …observ ca a mea s-a fumat singura.
(…)

2008-06-22T18:28:00.006+03:00

Si baga iar privirea aia de copchil …duios, duiiiooos …ca sa se inmoaie bine Petra.
Eu: “Ce sa incepem (accentuez)? Spune odata!”
El: “Am o erectie si un libido de lunga durata.”
Eu (aproape tipand): “Ce ai, mah?”
El: “Nu-mi spune ca nu ai auzit de asta pana acuma… “
Se intinde dupa o tigara, pe care-o aprinde.
Eu: “Am auzit. Dar, pana in prezent n-ai avut? Ce te-o apucat drama de scula chiar acuma?”
El: “Ihi …(trage din tigara pana la jumate) dar nu mai stiu ce sa fac cu ea.”
Eu: “Si ce vrei? Sa ti-o frec eu?”
El (zambeste ca un drac, s-a dus nabii duiosia): “Ar fi ceva…”
Eu: “Te-ai tampit?!” Dau sa ma ridic, sa plec. “Nu-i vorba ca as fi incuiata la cap. Insa, vezi tu, macar un buna ziua, schimbam o vorba, iesim undeva, nu futai din prima! Nu de alta … dar, dupa cum zici ca te tzine … am sa ajung direct la reanimare.”
El: “Hai, mai! C-am glumit.”
Nici o fata nu ma mai vrea. Bine, nici nu prea insist deoarece sunt constient de repercursiuni. Singura prietena cu care am stat mai bine de un an, inainte de despartire m-a intrebat ingrijorata: “asa te va tine toata viata?”. Cu mai multe deodata nu am facut. Asa se au una pe alta “martore la eveniment”, si-mi ies vorbe. Fost-am si la prostituate. Dupa o vreme invocau motive ca se plang clientii, ca-s ocupate tot timpul. Apoi, au zis ca imi dau ele bani, doar sa nu mai trec pe la ele. La femei casatorite nu am mers. Vreau sa fiu satisfacut, nu sa fiu omorat de vreun sot gelos si sa ajung clientul tau. Am incercat si la vaduve. Dar, acelea nu stau mult fara barbat daca nu au copil. Daca are unul, doi … Ultima si-a invatat copii sa stea cuminti in apartament, sa mai scape cumva saraca. M-am prins de intentie …
Eu: “Sa nu imi zici ca te-ai dat la maica-ta.”
El: “Ai idei, nu gluma! Daca stau si ma gandesc bine … parca eu eram perversu` zilei.”
Eu: “Ce te miri? Crezi ca am abonament la Ospiciu pe degeaba?!"
Nici nu mai stiu pe unde mi-e capul, ca ochii imi erau in alta parte …cam pe acolo unde va este voua gandul acuma.
El: “Vezi, prin ce trec zi de zi? Starea asta o am de dimineata.”
Eu: “Cum sa nu vad?! Is eu nebuna, da` oarba nu-s!”
Privindu-ma in ochi, sopteste folosind tonul acela de voce pe care daca-l auzi stii ca nu ai scapare: “Tocmai de asta m-am adresat tie. Oricui i-ai povesti, nu te va crede nimeni sau te vor considera tacanita. Antecedente ai!”
Zau, ca-i istet baiatul …
Eu: “Siiii … totusi, cu ce crezi ca te-as putea ajuta eu?
El: “In afara de gluma anterioara … sa ma angajezi la voi.”
Eu: “Esti, angajat la noi, ca si contabil”
El: “Ihi (stinge meticulos tigara) dar vreau sa petrec mai mult timp cu voi. Pentru ca … stiu, lucrati frumos, curat, ingrijit …”
Izbucnesc in ras: “Te pomini, ca vrei sa ne-o tragi la toate.”
Rade si el cu mine: “Da, dar nu voua astora calde-fragede.”
M-am oprit asa de brusc din ras, incat era sa ma inec cu propria-mi saliva. Tusind, incerc sa ii raspund: “Refuz sa vreau sa ma gandesc la ceea ce ar putea sa insemne asta. In definitiv, fiecare isi introduce organul in ceea ce vrea, dar mi se pare cel putin iesit din comun si …nu, nu vreau, nu pot sa ma gandesc …ca tu …cu alea reci si rigide pregatite pentru ultimul drum …sa… Si nu (NU!) in firma mea!”
Cu retina mea fixata pe mimica fetzei lui …astept cu groaza sa imi confirme ori sa-mi infirme banuiala.
(va urma)

Contabilul si ...

2008-06-18T20:28:00.005+03:00

Ma suna contabilul … (Heh, va bucurati, de un personaj masculin, asa-i? :D ) sa-mi comunice ca trebuie sa revad niste acte si sa le semnez.
“Bun! Cand sa trec pe la tine?”
“Acuma, daca poti.”
“Bine, ajung in 30 de minute.”
”Te-astept…”

Tin sa precizez ca sta cu mama, ramasa vaduva. Nimic de zis. In ziua de azi, nu ma mir si …in definitiv, de ce nu?! Pentru ce sa dai banii de chirie la altii? Daca va ganditi la intimitate, avea baiatu` ca nici mama nu e casnica. Femeie intre doua varste, cocheta, procuror de meserie.

Sa vi-l descriu?
Ok! Sa incepem cu ce va place voua sa auziti: 27 de ani, brunet, ochii ... negri (neah! nici de aia nu scriu ca-s albastri or verzi) un ten alb ca si laptele, falcutze, buze rosii, bine conturate, un sirag de dinti impecabili in gura (probabil, si pe fesele unor fete - ca si urma), corp atletic - nu lucrat la sala, ci de ala de la mama natura. Cat despre caracter … Hmmm … deocamdata cinstit baiatul, “cunoaste carte”, amabil, detine arta conversatiei, mai mult decat poate o femeie asculta in preajma sa.

Sun la usa apartamentului; deschide mama lui si ma invita in camera de zi.
“Vine puisorul meu imediat…” spune ea, zambind. Deah! Ranjesc eu in mintea mea … pui de vultur plesuv, poate.
Ma asez intr-un fotoliu. Ma serveste cu prajituri, racoritoare, cafea.
Hmmm, oare ce-am facut sa merit asta, gandesc in sinea mea. De fiecare data a fost atenta cu mine, insaaa … pana acuma ma intreba ce doresc.
Pe Mircea, asa il cheama, il aud de zor trancanind in baie. Ehh, o fi avand omu` de lucru, ca doar suntem oameni.
“Plec pana la vecina noastra”, spune ma-sa si o tunde pe usa apartamentului cat ai clipi.

Cum sa va explic eu ceva romaneste?
Nu-s omul care sa se sperie din asa ceva, dar am imaginatia foarte bogata.
Cand a inchis mama lui usa apartamentului, s-a si auzit usa baii deschizandu-se.
Ma asteptam sa intre Mircea in camera de zi. Nuuuu. Vreo 5 minute se foieste pe hol, dupa care impinge usa camerei, la fel ca o pisica atunci cand vrea sa intre tiptil, pentru a nu fi observata sau cat mai putin posibil.

Cu ochii infipti in podea, capul aplecat intr-o parte, ma privea pe sub sprancene ca si un copil.
Duiosss, mamaaa duios privea.
Eu: “Si eu ce sa pricep din privirea asta?”
El: “Pai …..stii….cum sa-ti explic….”
Se apropie de fotoliul din stanga mea, in care se face ghem. Pisica niciodata nu a avut, asadar nu`sh de unde are astfel de obiceiuri.
Eu: “Scurt si la obiect !” Scrasnesc din dinti: “Ai facut ceva cu banii.”
M-am gandit ca asta poate fi cel mai rau in situatia data.
El (scurt): “Nu!”
Rasuflu usurata …
El: “Nu te destinde, ca nici nu am inceput…”
(va urma)

Pestele, Momeala si Acvariul numit Legi Fiscale

2008-06-17T18:33:00.007+03:00

Am trecut pe la Oficiile Fiscale zilele trecute.
Si …m-am simtit cam asa:

Acvariul – legile fiscale in care ne scaldam cu totii;
Eu – momeala;
Pestii Piranha – cei care aplica strasnicele scripte.
Iar firul de pescuit ar fi motivatia pentru care facem toate astea.
Raspunsul sec: “cineva ne impinge/arunca/determina ... "
Enjoy! ;-)

Covorul este covor iar sangele Sange

2008-06-14T19:22:00.009+03:00

Astazi este o zi de Sambata.
Mi-am adus aminte de o intamplare ce s-a petrecut tot intr-o a sasea zi a unei saptamani trecute.
Am ramas fara cuie. Figurativ vorbind, adica tigari. Nu m-am referit la piroane pentru coparsheu.
Imbrac ceva, cobor din apartament si ies prin spatele blocului. Ajung in dreptul garajelor, unde sa afla si cateva leagane pentru copii, cadre de fier pentru a bate covorul. Acolo statea o doamna care-si curata persanul.
Ajung la capatul aleii, de acolo trec drumul (bine-nteles ca nu regulamentar) si ajung la magazin.
Cer doua pachete din ce se afla pe raft si revin spre apartament, pe aceeasi cale.
La intoarcere s-a nimerit sa coboare si “amica” doamnei harnice. Insa, prietena a iesit doar cu pudelul si … nu se putea altfel … cu pretioase indicatii. De parca tipa, dupa ce ca statea aplecata si zorea de colo-colo sa termine mai repede, ar fi avut nevoie si de latratul celeilalte. Adica, de hau-hau-ul prietenei, deoarece cateaua era cuminte. Aparent!

Cand ajung la o distanta de vreo 2-3 metri de amica respectiva aud un zgomot in dreapta mea.
Trebuie sa precizez ca, eu am observat prima data prezentza unei alte persoane nu si animalul de companie.
Intai a sosit zgomotul …apoi, a intrat in raza mea vizuala cateaua, pe masura ce inaintam.
Eh, pudel gen Bubico sau ce rasa o fi – par cret, scurt, alb, talie mica, bot scurt si …gura nespalata – dupa izul haraitului.
Urmatorul lucru a fost (doar) sa privesc insistent stapana, pentru a-i da de inteles - e cainele tau!
Imi reintorc vazul spre caine. Nu doar ca maraia, deja venea spre mine.
Ma adresez femeii: “doamna, e catelul dumitale?” (cu intentia ca poate se prinde tipa)
Cunoasteti zambetul ala de om prost?
Asta am primit din partea ei: “Vai, (nici macar nu a strigat javra dupa nume, decat mitzi, mutzi, juji, muzi, fuzi, kuki - ori ceva asemanator) da` se poate asa ceva?”, “Mergeti linistita, ca nu va face nimic. Asa se comporta doar cu strainii”.
NU zau! (imi zic eu)
Doar …cu straini…Auzi, la ea.
Dar eu ce sunt? Ma-ta? Ori ruda de sange?
Auzi tu, ce raspuns poate da un om, care nu a fost capabil sa-si educe javra.
Se pare ca nu ma plac potaile, mai ales astea mici. Da` va rog sa ma credeti ca nu imi sta obiceiul nici sa ma gudur cu ei, nu ii mangai, nu ii strig, nu ii bag deloc in seama.
Si continua sa vina dupa mine latrand; si iar se opreste; si iar vine.
Femeia a ramas tampa. Doar se uita si baguia ceva ca “vai, dar nu am mai facut asa ceva pana acuma” de parca toata planeta, in afara de mine, ar fi neam cu ea. Am vazut-o rosind. Isi cheama javra. Asta nu o asculta si da-i cu harrr-marrr dupa mine.
Eu doar paseam linistita si-mi vedeam de drum.
M-a enervat la culme. Mi-am zis ca daca isi baga coltii in gamba mea, urc dupa un sis, cobor si-i tai grumazul.

Ziceti ca sunt cruda si barbara? Asa-i !!!
Biiineee! Daca ar fi fost gamba persoanei iubite sau piciorusul fragil al copilului vostru? Hmmm?
Ati fi atras atentia stapanei? Inainte sau dupa muscatura? Inainte…am atentionat si eu.
V-ati fi luat la cearta, ati fi vorbit mai hotarat? Hmmm… Erati muscati deja demult. Daca nu de catel, siiiigur de stapanul/a acestuia.
Ahhh, da stiu! Gestul meu nu este explicabil, nici scuzabil si nu asa se rezolva un conflict. E drept!
Explicati asta si parintilor…Nuuu…
Mai bine explicati copiilor care au ramas mutilati pe viata, din cauza unor astfel de javre, si trebuie sa poarte proteze medicale ce inlocuiesc partile de corp (mana, picior) cu care s-a hranit javra unui astfel de stapan. Mai rau, daca este vorba de muscaturi ale fetzei.
Daaa….s-a aplicat legea! Stapanul este la puscarie. Iar copilul tau mutilat pe viata. Fain targ!
~*~
Imi aduc aminte de o poveste spusa, in copilaria mea, despre o intamplare din copilaria tatalui meu.. Tatal meu a crescut la tara. Cand avea vreo 4-5 ani s-a jucat cu cainele bunicului, caine ce-l insotea la vanatoare. Tata mi-a spus ca, desi in joaca, a dat cainele sa muste. Au ei un gest rapid, de a “apuca” cu coltii dupa ceva/cineva. Acel ceva, in cazul de fatza a fost manuta tatalui meu.
In clipa urmatoare - continua tatal meu sa-mi spuna - a luat bunicul pusca din cui, a dus cainele in spatele ograzii si l-a impuscat.
Mda, in ziua de azi …curg lacrimi, se spune ca e un gest de cruzime.
Asa am afirmat si eu.
Asa a reactionat si tatal meu. A plans, vorba lui: “am smiorcait”.
Bunicul a raspuns franc: “ce vrei, sa-mi mance mana?”.
Mai tarziu i-a explicat ca un caine trebuie sa asculte de stapan, la prima vorba. Tot asa stapanul este dator si raspunzator pentru cainele care pe care-l are. Spre a se ocupa, nu doar de hrana acestuia ci, si sa-i devina tovaras.
In momentul in care se schimba comportamentul cainelui, ceva nu este in regula. Iar atunci cand este vorba de vanatoare, instictul animalului este altul decat al unuia crescut la apartament, in puf.

Obiceiuri noi. Comportamente conform UE. Modernizari de atitudine dupa cum bate vantul veacului in care traim.
Dar sangele ramane … sange!
(al meu la fel)

Blestemul sau 13 VinerEA

2008-06-14T18:29:00.004+03:00

http://www.trilulilu.ro/vilyaarda/660733b3ac7e06

Aceste versuri s-au mai scris.
Dar sunt asa de potrivite pe ziua de azi, incat nu pot sa nu le imprumut.
Sa va mai spun ca este o dedicatie speciala?!

Păi cine iubeşte şi lasă,
Cine iubeşte şi lasă,
Dumnezeu să-i dea pedeapsă,
Dumnezeu să-i dea pedeapsă,

Târâişul şarpelui
Şi pasul gândacului,
Vâjâitul vântului,
Pulberea pământului,
Pulberea pământului.

Că furnica de-i furnică,
La trup mare, la cap mică,
Şi la mijloc subţirică
De umblă pe sub pământ,
Tot se ţine de cuvânt,
Tot se ţine de cuvânt.

Hai, dar noi oameni botezaţî,
Dar noi oameni botezaţi,
De cuvânt suntem lăsaţi,
De cuvânt suntem lăsaţi.

Că cine iubeşte şi lasă
Dumnezeu să-i dea pedeapsă
Târâişul şarpelui
Şi pasul gândacului,
Vâjâitul vântului,
Pulberea pământului.
(sursa: Wikipedia )

Eu nu`sh ce se scandalizeaza lumea la auzul cuvantului “blestem”. Desi versurile melodiei “Cine Iubeste si Lasa” este cantata, de ani de zile, de Maria Dragomiroiu.
Este un cantec din folclorul popular. Oare, ce crede lumea cand asculta, desi vocea este foarte frumoasa, ca interpreta cere ploaie?
Hei, lume-lume! Ascultati, dar nu stiti ce. Admirati melodia si-o puneti la inima. Dar, cand cineva le dedica, dati cu pietre in ei. Dati, linshati ceea ce ati auzit si ati pus la inima cu drag.
Ascultati si iubiti blestemul; apoi, crucificati pe cei care-l folosesc pentru ceea ce a fost creeat.

O melodie nu e doar insiruire de note muzicale. Este si versuri, chiar daca nu prin cuvinte scrise.
Semnifica ceva! Nu uitati asta!

Inmormantarea Altora sau Ce face Musca Inainte de Ploaie

2008-06-10T14:08:00.006+03:00

Duminica am fost la o inmormantare.
Nu a mea.
Adica … nu la una organizata de mine.
~
Decedata - Dumnezeu sa o ierte! - a fost bolnava de cancer. Persoana in varsta, lumea se astepta la cursul firesc al lucrurilor. A fost inmormantata in cimitirul din satul in care s-a nascut.
Trebuie sa precizez ca a fost vorba despre mama prietenei surorii mele. Prietena (in cazul de fatza) a se citi: aia veche si buna, la bine si la rau, fara sa te traga in piept ori barda bagata adanc intre vertebre. Asadar, am fost prezenti cam toti din familia mea.
Ajunsi acolo a inceput procesiunea. Popa dadea cu alea-alea, noi am lasat pe cei din cadrul apropiat defunctei sa stea cat mai aproape, retragandu-ne in plan distal.

Mama mea alaturi de alte persoane, cam de aceeasi varsta, stateau pe cate o bancutza. Doar la citirea psalmilor, rugaciuni se ridicau in picioare. Spre rusinea mea ori ba (putin imi pasa!) m-am asezat langa mami. Fiind cam tot pe drumuri, orice ocazie prind a fi alaturi de ea, ma strecor si o mangai usor si candid, cat o mai am alaturi.
In fatza mamei mele se afla o batranica, aproximativ la 80 si ceva de ani.
In clipa in care m-am apropiat de mami, puteam pune pariu pe viatza defunctei ca mi se va adresa. (nu defuncta! ci batranica) Asa a si fost. M-a intrebat daca nu vreau sa stau langa ea, chipurile ca nu as avea loc langa mami. Nu zau!
Am eu curu` mare, dar asta nu e motiv sa ma strecor eu de pe o portiune de banca de un metru, langa tanti unde era loc de vreo 30 cm. Hm!

Asa ma pot enerva persoanele de genul asta!!! De unde mama naibii isi procura astia tupeul (cand e vorba de asa ceva nu ma intereseaza varsta lor si respectul pentru anii pe care-i au) ca sa spuna - sa propuna, sa presupuna - ca eu as parasi locul de langa un parinte doar ca sa imi labartzez posteriorul ori ca sa aiba ei companie de barfa.
Dupa o vreme ma intreaba de unde sunt. Amu` eram pregatita sa spun semipovestea vietii mele cand m-am gandit: “auzi Petra! De te lungesti cu ea la vorba …o veni popa sa te intrebe de nu vrei sa-i tii locul – daca tot esti buna oratoare” (nu de alta, dar asuda rau tipu`, mai mult ca sigur de la greutatea burtii). Asa ca am raspuns sec: “din Oradea!”.

Am mai stat putin si am tulit-o langa tata. Il intreb cum se simte. Era o zapuseala grozava.
Imi spune ca e foarte cald (pe langa asta toti oamenii la negru, ca deh, asa se cade) si imi arata niste muste aflate la vreun metru in fatza noastra. E de stiut ca inainte de ploaie pasarile, insectele zboara cat mai jos. Noah, mustele astea aderau intim de betonul care era turnat in fatza intrarii in curte. Imi spune, cu intentia de a accentua cat de grava e situatia, parca fara aer: “Ma uit de o vreme la mustele alea. Stau acolo de minute intregi, nu se misca decat atunci cand trece careva, se desprind, zboara cateva secunde si revin in acelasi loc”. Ma aplec spre tati si-i soptesc la ureche: “Pai, daca acolo au loc de parcare platita, ce sa le faci?”.
Asa-i ca nu trebuie sa va spun, abia a reusit sa-si stapaneasca rasul, ca de zambit tot a zambit spunand “no, asta ai zis-o!”.

Mami ne privea amuzata si intrebatoare … dorea sa stie si ea motivul pentru care conturul buzelor noastre refuza sa ia pozitia de doliu. Ridicam din umeri, din priviri ii dam de inteles ca totul este in regula.
Dupa vreo ora se aud tunele si se porneste o ploaie hotarata si deasa.
Heh! Am parinti destepti. Au adus umbrele.

Si … ca sa vedeti cum se procedeaza cand pamantul este ud si trebuie aruncat in groapa…
Erau doi barbati tineri care ar fi trebuit sa arunce pamantul peste sicriu; unul de o parte a gropii, celalalt la capatul opus. A venit si un al treilea, cam la dublul varstei celor doi, rupt in gura de beat, saracul. Au incercat sa-i explice ca nu o sa reuseasca sa faca nimic cu acel harlet micut pe care si l-a adus. Oricum, se clatina din toate balamalele, asadar cu atat mai putin. A implantat harletul, care a si ramas acolo. Totusi, insista omuletul nostru, scoate lopatica si …merge la capatul opus al gropii, ca o minge de ping-pong, de la un tanar la altul. Pamantul era la fel de ud si acolo. Probabil a sperat ca celalalt tanar sa fie mai indulgent cu el. Proasta alegere! L-a luat ala la dumnezei si mame si tati si ce-o mai gasit prin gura, motivand: “sa nu vii langa mine sa arunci cu pamant, ca-ti crap capul”. Oamenii din jur i-au atentionat, sa nu vorbeasca asa. Nu stiu daca decedata s-a invartit in mormant, dar omuletul nostru nu a mai apucat sa intoarca nici macar o gramajoara de tina.

Pana la urma s-a terminat totul cu bine: si ploaia, si inmormantarea.

Am fost apoi invitati la cina mortului. Nu prea pricep de ce se spune asa ca doar nu mai papa nimic. Desi, dupa cele intamplate la masa unde am stat, incep sa ma razgandesc.
S-a varsat in fatza mea: sucul, cafeaua, berea a iesit furioasa din pahar. Am mai vazut eu sa faca o bere spume, dar nici in halul asta - zici ca avea rabie. Doar cafeaua a fost a mea, dar nici pe aia nu am varsat-o eu. Pentru suc si bere nu raspund. Bine ca nu s-a varsat palinka. Se spune ca e semn de botez. Apoi, daca se varsa urciorul ala … se faceau cel putin tripleti!

Pentru ceea ce se cuvine sa-mi asum raspunderea a fost guma care s-a lipit de bolul in care s-a servit supa. Cum care guma? Aia de mestecat. Da! Puteti sa dati cu parul in mine. Nu am gasit nici o scrumiera, nu erau deloc pe masa. Mesele au fost asezate, in curte, ca si la tzara; stiti voi: lavitze, masute lungi si inguste. Asta e! Nu m-a derajat cu nimic asta. Si acolo traiesc, mor oameni.

Am invelit in ditamai bucata de servetel guma si am potrivit-o (ascuns) sub marginea farfuriei mele. Ce mare lucru?! Mi-am zis, cand ma ridic de la masa o iau cu mine si o voi arunca. In cel mai rau caz o duc acasa si o arunc la gunoi. Doar nu era sa dau cu ea prin curtea omului. Nu stiu cum a ajuns bucata de hartie sub bolul cu supa fierbinte. Bine-nteles ca s-a topit guma si s-a dilatat atat de mult incat si-a iesit din piele (aka servetel) si s-a lipit de fundul bolului. Cand sa ridice don`soara bolul … guma s-a intiiiiinssss cat pentru trei persoane. Amuzant a fost cum prindeau fiecare de ea ca sa nu se mai lungeasca. Fire, firisoare s-a facut.

Stiti ce tacere se asterne la masa in astfel de ocazii. Cu toate astea … toti cei din fatza mea, in cor “vai, dar cum a ajuns guma asta aici?!”. Insa, nu cu voce tare si nici foarte mirati de intamplare … S-or fi gandit ca posibil una din odraslele lor s-a jucat prin bucatarie si …
Drept este ca uitasem de “adezivul” in cauza, si nici prin cap nu mi-a trecut ca ar putea migra.

Nu pot sa inchei sa nu sa spun ca mi-a fost dat sa vad o femeie frumoasa, cocheta, plinuta, avand parul lung, natural si blond strans intr-un coc simplu si elegant.

Ca si incheiere: Sa-i fie tarana usoara! (defunctei, nu blondei)

P.S. Sa va povestesc cum am ras la o inmormantare unde a latrat un caine? Hmm, probabil in zilele ce urmeaza …

(Re)Nasterea sau Craniul si Piscotul

2008-06-07T16:29:00.011+03:00

Avand o zi de nastere, cam la fel de “interesanta” ca si profesia mea (iunie 06) angajatii mi-au pregatit o petrecere surpriza, din care nu putea lipsi nici tortul.
Nu`sh unde naiba au gasit ei modelu` ala (pe net - mi-au zis ulterior - comanda on-line) … si au presupus ca va fi ideal.
~*~
Seara pe la vreo noua suna telefonul. O voce (a secretarei) imi spune: “Priveste pe geam! Sunt in masina, te astept.”
Ridic o spranceana, ca sa nu-mi dau drumul la voce, ca doar e ziua mea si alea-alea, deranj etc. Apoi imi pica fisa. Adica ?!?!? Ma gandesc yo - de abia am scapat de “comisie” cum ca nu ma dau la blonda aia asistenta si amu` …asta ma invita la ea in masina. Asa-i ca va sunat si voua in minte vorbulita aia: “Ahhh! Suna-ma, sunt fierbinte!”.
Am apucat doar sa intreb: “pooofftiiimmmm?”. Ea continua grabita la voce: “Hai, ca avem un client” si inchide.
Ca-n armata, intr-un minut, am fost echipata. Ies in strada, imi pregatesc o falca-n cer si una in pamant, sa-i zic vreo doua la fata aia. Ca doar mortii pot astepta. Doamne iarta-i! Doar nu-i vom ingropa noaptea ?! Daca da, atunci ce o fi … mafiot? Aia nu vin la pompe funebre. Aia ciopartesc, ascund, ingroapa si gaseste (eventual) cainele vecinului ceva ramasite.
Ajung la masina. Heh! Isteata fata! Ma stie ca eram pregatita cu torida de slove … imi spune ca un angajat are probleme cu un apartinator de-a lui si se afla in incinta firmei.
Asaaa… Asta e altceva. Da, pentru “echipaj” este de inteles.
Ma urc in dreapta, fata porneste. Moooaammaaa … si conduce de zici ca ne vanau klingonienii.
Masina arata asa:

Trecem pe langa o ambulanta care rula pasnica pe drum. (a se citi viteza regulamentara pentru a conduce un autoturism in oras) Probabil, terminasera tura si se reintorceau la statia de ambulante.
In oglinda retrovizoare observ cum soferul lasa geamul jos, se apleaca si striga spre noi: “Unde va grabiti asa fetelor? Ca nu a murit inca!” Raaad amandoi copios pe seama noastra.
Hm !!!
O rog pe fata sa incetineasca putin, pana ne ajunge ambulanta din urma….si le raspund: “Nu va agitati degeaba frumuseilor, deoarece nu avem acelasi drum. Noi mergem la sex in grup!”
“Dai gaz!” – am zis fetei….si….nici o vorba-n plus, pana cand am ajuns.

Coboram din masina, intram in cladire. Bezna!
Brusc se aprinde lumina … La multi aaaaaaaaani! Striga cei adunati la gramada (pentru mine).
Cand am privit pe masa de alaturi, unde era asezat tortul, primul gand a fost ca unul din angajati si-a decapitat soacra, a fiert-o si se bucura asa de mult incat echivaleaza cu o zi de nastere (o renastere a vietii de ginere) ceea ce tocmai a coincis cu a mea. Si s-o fi gandit ca … am putea sarbatori impreuna.

“Nu va place tortul?” ma intreaba groparul (da, el e un alt angajat) dandu-si seama de aspectul fetzei mele la vederea “cadoului”. (nu caVou! caDou!)
Imi revin licuricii din amorteala lor, si-i dau drumul influxului nervos de prin creieri …
Repede imi revine si perceptia senzoriala, vad si angajatii cum stau nedumeriti….
Incep sa-mi dau seama ca este un tort (aliment) …
Raspund, fericire pe mine ca doar e ziua mea … ”Nu stiu de-mi place ori ba, ca nu l-am gustat …inca!”
Yeeeeee! - striga bucurosi. Incepe lumea sa ma imbratiseze, urari de bine, se deschide sampania.

Dau astia sa-mi cante “La multi ani!”…..
“Oameni buni! Opriti-va! O fi ziua mea, dar avem vecini. Aia vii, care casca gura de zor la noi. Daca ne apucam la horit … o sa ajungeti colegi de camera cu mine la Ospiciu. Daca da cineva telefon, vine politia, si ne vad / aud cantand intre morti de la-multi-ani … ne leaga. Ne baga-n camasa de forta … pe mine sigur, dar si pe voi” .

Am ras cu totii, am baut ce s-o gasit pe acolo (neah! nu va ganditi la formol) … pana dimineatza.
Cu cearcane la ochi, rupti de oboseala, am facut fatza frumos si cu demnitate cererii din ziua respectiva. Am primit laude verbale dar si in bani pentru atitudinea sobra afisata in cadrul ceremoniei.
Heh! Daca ar fi stiut ei ca e de la bairam?! Singurul, care le-ar fi putut povesti ceva, a fost apartinatorul lor aflat intr-o camera (separata) din capatul cladirii. ;-)

Testul Psihiatric pe Ziua de Azi

2008-06-01T08:47:00.005+03:00

Personality Disorder Test Results

Paranoid		78%
Schizoid		74%
Schizotypal		86%
Antisocial		86%
Borderline		50%
Histrionic		34%
Narcissistic		38%
Avoidant		70%
Dependent		34%
Obsessive-Compulsive		34%

Take Free Personality Disorder Test
personality tests by similarminds.com

E destul de bine, a zis sefu` sectiei de psihiatrie.
Maine ... s-ar putea sa fie si mai rau.
Asa ca bucura-te de ziua de azi, cat (la suta) a mai ramas din ea.
1 Iunie, ziua copilului.

Pneumonia sau Blonda cu Cadavrul

2008-05-31T05:36:00.010+03:00

Cu sau fara voia voastra … as continua calvarul.
Am lipsit de la terapia prin scris deoarece am avut pneumonie. Se spune ca doar cei “dieshtepti” racesc vara. Mda, s-ar putea… Si nebunii – as adauga eu.
Dupa ce am trecut pe la medic am primit prescriptia: cateva hapuri si injectii. Trimit pe cineva sa mi le cumpere de la farmacie. Apoi, instiintez sectia de la Ospiciu ca am si alte baiuri, nu doar la “etaj”. Buuun! Sefu` sectiei mi-a comunicat pe un ton ferm ca nu se poate sa raman fara supraveghere psihiatrica. Avand ca si indicatii – repaus la pat – exista posibilitatea sa recidivez.
Asa ca, ii trazneste o idee geni(t)ala. Sa trimita o asistenta, zilnic daca tot am tratament cu injectii, care sa mi le aplice, astfel voi fi si in atentia lor. A zis ca face el cumva si gaseste una disponibila.
Bucurie mare pe capul meu! Nu mai trebuie sa caut eu pe cineva.

A doua zi dimineata. Ora 7.45 fix, suna cineva la usa. Deschid!
Heh! Ce credeati? Ca va voi povesti cum a venit namila de femeie? Asa cum scrie la cartile horror? Neah!
Frumusete de blondina. Oameni buni! Frumusete de femeie blonda naturala, zambitoare, amabila …alea-alea. Avea doi ochi negri stralucitori si jucausi, corpul gratios, pielea alba. Nu stiu daca are si ceva in cap, da` nu mai conteaza. Ca s-a facut curent cand am deschis usa apartamentului si mi-a cazut falca lovindu-se de prag. Clanta usii imi tremura in mana. Iar mana mea era rece si tremura cu clanta cu tot.
Ea: - Va este frica de injectii? – cu zambetul acela frumos si vocea de vis.
Eu: - Hî?
Ea (mai putin zambitoare): - Pot sa intru? Mai am si alte tratamente de facut.
Eu: Îhî…
Schitez un gest, sa pofteasca inauntru. Ma pregatesc sa…. (nu, nu povesetesc bine)
Ea (!!!) imi spune ce sa fac si eu execut intocmai si la timp. Imi face injectia. Manuta fina. Nu am simtit, deloc, nici cand a introdus acul, nici serul; raman latita in pat. Imi spune ca pot sa ma ridic, sa ma imbrac. Incerc sa bagui ceva, iar ea imi spune. “Stiti?! Nu pareti sa aveti probleme psihiatrice. Sunteti calma, observ ca perceptia verbala este corespunzatoare ….etc. (urmeaza insiruiea de termeni medicali).
La care …eu – brusc, zambet cracit pe fatza, ochii paralizati spre ea - ca si personajele din desenele animate.
Ea … putin dezamagita: “Hm! Totusi, cred ca m-am inselat.”
Colturile gurii mi-au coborat dramatic, si pleoapele au cazut cu zgomot. Nu pe podea! Insa, destul de marcant, incat sa-mi spuna cu vocea-i suava: “nu disperati, va fi bine” alaturi de un zambet compatimitor.

Aproape la fel au decurs si urmatoarele zile. Cu mici mari exceptii. Am avut grija sa mut pragul, in locul acestuia sa pun ceva mai moale pe care sa-mi cada falca. Am incercat sa ma redresez verbal. In loc “Hî?”, “Îhî…” am spus “Hă?” si “Aha”. Inainte de a veni ea, dimineata ma trezeam ca sa imi ung buzele cu apa cu zahar. Sa stea lipite, pentru a nu mai avea ranjete pe figura. Ma gandeam ca poate ma mai interneaza, la naiba inc-odata, cu recidiva grava, ca nu mai scap in veci.
Cum sa explic eu la doctoru` sef ca starea mea se datoreaza ei. Or sa-mi puna in carca si deviatii ale comportamentului sexual.
Vedeti voi, ca si in societate asemenea orientari nu sunt bine privite.

Am sa va ofer o poza a ei. Draguta de ea, mi-a aratat unde lucreaza si ...de ce doar ea a fost disponibila pentru tratamentul meu.

Secretara sau Cum ajunge o tanara frumoasa sa lucreze la Pompe Funebre

2008-04-02T20:41:00.007+03:00

Hai, sa va povestesc cate ceva despre cum decurg lucrurile pe la noi.
Am cativa angajati. Selectati la mustatza. Ehh! Secretara nu are. Desi, daca ma gandesc bine, ar fi util. Astfel, apartinatorii ar mai iesi din starea de soc (uneori doar afisata) provocata de durerea pierderii cuiva deloc-, semi-, sau foarte drag.
Dar…spre (ne)norocul meu, au raspuns putine persoane la anuntul meu de angajare; si mai putini s-au prezentat la interviu. Dintre cei care s-au incumentat sa vorbeasca cu mine (angajatorul) face-to-face am selectat cativa, pe baza (strict) ale abilitatilor concurentilor. Mai simplu spus: ce tzine de secretariatul unei firme. Nu pricep de ce erau asa de speriati cant au “vazut” scris afara: Pompe Funebre.
As relata cazul unui tanar de vreo 35 de ani, care ar fi corespuns cerintelor postului. Acesta a ramas stupefiat cand a vazut (nu denumirea firmei, ci) ca … sunt femeie. El a venit doar sa verifice, daca cineva are chef de glume ori ba. Nu incape in orizontul meu comprehensiv, de ce crede lumea ca doar barbatii sunt capabili sa se ocupe de ingropatul mortilor. Ei na! Placerea sa fie mereu doar a lor ??? Ma refer la placerea de a conduce nu la necrofilie; la care as adauga “capacitatile” femeilor de a organiza – mult mai bune decat ale multor barbati. Nu generalizez, bine-nteles.

Respectivul a plecat, avand un zambet ciudat-misogin intiparit pe fatza sa. Dupa primii 5 pasi, i s-au sters aceste “impresii” ale societatii de larg consum, de pe figura. Cand, tocmai ajusese vis-à-vis de mine o domnita; sa fi avand vreo 25 de ani roscata, cu ochii albastri, subtirica si inalta, simpatica. Placuta si la vorba si la port!
Saluta: “- Buna ziua! As dori sa obtin informatii in legatura cu un anunt pentru postul de secretara. Din cate am inteles, aici se va desfasura interviul.”
O salut si, preventiv, o intreb daca realizeaza la ce “firma” va lucra. Imi raspunde ca da, si ma intreaba daca postul mai este valabil.
Ma aplec usor spre stanga ei, incat sa il am in vizor pe tanarul de dinainte; raspund cu foarte mare indulgentza: “daaa, este!” articuland apasat: “inca!”.
Ii ofer spre lecturare fisha postului, mentionez suma lunara, retributia, si ii prezint conditiile in care va lucra. Citeste atenta tot si imi raspunde afirmativ. M-a surprins, usor, cat de rapid a acceptat. Am hotarat, cu acordul ei, ca de a doua zi sa inceapa lucrul.

Am constat ca isi vede de treburi, constiincioasa si cu mult tact. Avand o constitutie si aspect fizic invidiate de multe femei, am intrebat-o intr-o zi, cum de s-a decis sa munceasca intr-un astfel de mediu si de ce a acceptat asa de repede.
Mi-a raspuns asa: “realizez ca arat bine si sunt draguta, amabila…”.
Dau din cap afirmativ, lasand-o sa continue.
“…m-am angajat la foarte multe firme, pana acuma. In cele mai multe cazuri angajatorii au fost barbati, in altele -rare cazuri- femei.”
O privesc, poate prea insistenta; sprancenele imi sunt arcuite, de curiozitate, astept nerabdatoare, ce imi va destainui.
“…desi am facut tot ceea ce mi se cerea, din punct de vedere profesional, nu am fost apreciata. Nu ma refer la bani si nici la promovari. Ci, la acea concurenta neloiala. Nu ma deranjeaza daca cineva primeste aprecieri verbale sau de ordin financiar, daca este bun in ceea ce face si a meritat. Nu mai sunt dispusa sa lucrez, pentru ca altii sa fie promovati si avansati – daca nu au facut nimic pentru asta sau, si mai rau, imi fura proiectele.”

Face o pauza de respiro. O vad cum isi incrunta sprancenele, mijeste ochii a dispretz: “Cel mai mult m-au deranjat, asa zisele atentii definite ca: ` ofera si tu ceva sefului `. Nu ma intereseaza, cine cu cine, ce si de ce face in firma. Dar, nu imi place sa mi se impuna, si mie, aceleasi lucruri -tacit acceptate in societate, dar ilegale in fapt- pentru ca ` asa fac toti, caci altfel nu vei reusi in viatza `. Da, asa se petrec lucrurile ...”

Simt ca a surprins pe fatza mea stupefactia, datorata modului franc si onest in care a abordat dialogul. Ea, crezand ca nu m-a lamurit cu cele afirmate, zice pe shleau:
“Atunci cand aveam un sef, ca sa fiu evaluata corect (zambeste ironic si precizeaza: nu mai mult decat sunt sau am lucrat) si pentru a-mi pastra locul de munca ar fi trebuit sa ma culc cu el. Atunci cand aveam sefa, trebuia sa pregatesc SI proiectele ei, pentru ca - nu avea “timp destul”, dar avea timp berechet sa fie ruda sau amanta cuiva din conducere.”

Sinceritatea ei, a lasat o liniste in jurul nostru… Liniste, ce facea adevarata concurentza, prin gravitatea sa, celei din mormant.

Inclin, fara sa scot o vorba, ca ii dau dreptate! Pentru simplul motiv ca: Asa este!

Firma

2008-04-02T20:33:00.008+03:00

Ahhh, ca nu va spusesem cu ce m-am ocupat inainte de accident.
Da, este si Asta o meserie, ca noah (!) trebuiesc ingropatii si mortii.

Am o firma de Pompe Funebre, la care lucrez, si acuma, ca “sef(a) de trib”. Printre atributiile mele, se numara: a atrage clienti – mai bine zis posesorii de clienti (apartinatorii celor trecuti dincolo); a cauta sa fie bine aprovizionat magazinul – de data asta nu ma refer la cadavre ci, la cele trebuincioase pentru inmormantari, in special sicrie; a coordona echipa de lucru. Pentru procurarea celorlalte accesorii se ocupa o alta persoana, din firma.

Teoretic, chiar lucram in “folosul comunitatii”. Este si conform normelor bisericesti. Deci, pot sa spun ca munca mea este utila si benefica. Tuturor!
Si din asa ceva se fac bani, bine-nteles. Ca doar nu lucram pe bumbi, ori nasturi. E drept, ca nu te imbogatesti din asta.

Gene-Za sau Veriga Desertaciunilor

2008-03-27T19:41:00.008+02:00

Daca ati urmarit stirile mass-media, din ultima vreme, doar cei “influentzi” scapa de penalizarea ce se aplica in cazul unor incidente cu vehicule care circula pe drumuri. (Vezi cazul Orban)
In situatia respectiva, nimeni nu s-a plans ca ar fi suferit de pe urma accidentului. Ba, mai mult, s-a afirmat ca “posibila victima” nici nu se afla pe planeta Pamant, la ora accea. In fine: in cazul meu, catzeaua lezata in amorul propriu, in urma pierderii celor 3 floci coafati recent la un stilist de marca…a inceput sa latre, sa hamaie! Bine-nteles, proprietarul avea mobil dotat, cu de ala care face poze.
Dupa incident, singura mea scapare, de tzuhaus, a fost evaluarea starii mentale. Oricum, asa ceva se poarta acuma, si este la moda!

Am cerut evaluarea in cadrul unui Ospiciu, pentru ca la Policinici se sta mult la rand; se dau doar cateva numere la ghiseu, pentru consult pe ziua respectiva.

Sanatoriul, in care am fost, avea servirea impecabila. De asemenea este multa liniste si mancarea foarte buna. Toti medicii sunt atenti, amabili si competenti - dovada este ca s-au prins din prima, de intentiile mele. Si, asa cum este specificat pe biletul de iesire, am primit doar terapie comportamentala. Le voi incerca pe rand.

Una dintre acestea ar fi si scrisul.
O varianta simpla ar fi cu mana. Nu laba, ci de alea: coala de hartie, creion, radiera, plic, timbre etc.
Am facut asta, in etapa iniatiala a terapiei prin scris. Ajung la Posta. Cer timbre de la functionara de acolo. Un Leu, imi zice tipa. Pun ceva bani pe tejghea, sa-si aleaga leul pe care si-l vrea ea. Si-a ales unul verde cu barba. Ehhh, placerile nu se discuta! Cu o mana, hotarata, apasata pe tejghea, avand sub buricele degetelor timbrul. Exact cu fatza adeziva in jos – adica, partea care trebuie linsa se afla in contact intim cu tejgheaua pe care pun toti mainile. Bleah! Dar…scrisoarea trebuia trimisa, ca altfel se trimit trupe desanto (cu camasi de fortza) la mine acasa, cum ca, eu nu urmez tratamentul corect.
Privesc in stanga, in dreapta, dupa umezitoare de alea, stiti voi: buretiera. Nada! Ioc! Ling cu nesatz plicul, timbrul - mai putin. Nu prea se vor a ramane atasate. Zimtzii timbrului raman falnic expandate ca si marginile unui absorbant, dupa folosire.
Ii intind doamnei scrisoarea, care ma priveste cu o spranceana ridicata. Intoarce plicul pe toate partile, vede adresa inscrisa pe plic: spitalul de nebuni… Dupa care, imi spune: sigur vreti sa o trimiteti asa?
Din motiv ce am scris adresa corect, timbrul mi l-a dat ea, deci valoarea este corecta …reprimesc, timida, scrisoarea din mana ei …si…imi reiau ritualul. Imi fac obrajii punga, inchid ochii si imi petrec, inca odata, limba peste timbru, pe sub colturi, cu straduintza, si mai multa bagare de seama.
O vad pe dama din spatele ghiseului cum beleste ochii la mine. Raman stupefiata, cu limba inca atasata de timbru, si ochii la ea, clipind des. O intreb: ceva nu fac bine ?!
Saraca, da din cap in semn ca nu am facut nimic gresit, doar ca nu mi-a inteles gestul.
Intinde mana, apuca coltul plicului si … hatz! Cu o viteza uluitoare imi smulge plicul din mana, aproape si limba.
Urmatorul gest al ei, mi-a impresionat timpanul si orizontul vizual. A lovit cu atata brutalitate fatza stampliei de scrisoarea mea, incat toti stropii de saliva care i-am irosit pe timbru, au ajuns pe ochelarii damei.
Efectiv, si-a batut joc de toata straduintza mea.
Isi ridica privirea spre mine, cu lentilele pistruiate. Eu, ridic din umeri si intreb: s-a lipit pana la urma? Ranjesc cu toti dintii in gura, ca si raspuns salutabil tenului rosu-aprins-ca-focul al damei cu stampila in mana, mai moale de data asta.
~*~
Trec zile … zile, in sir. Nu primesc raspuns.
Sefu` sectiei (de altfel, foarte de treaba si intelegator) a zis ca vrea sa verifice evolutia starii mele, saptamanal. Astfel, s-a hotarat, sa scriu pe net.
Asa, am ajuns eu, sa postez pe acest blog.